Într-o Europă cu două viteze, România nu intră în eșalonul fruntaș, în vreme ce sondajele arată că 70% din populație e nemulțumită de felul în care oficialii autohtoni negociază în interiorul UE.
În mod tradițional, liderii români nu merg la întâlnirile de la Bruxelles cu idei proprii și nici nu au curajul să se bată pentru interesul național al țării. Încă de la aderare, Bucureștiul, spre deosebire de Varșovia, nu a negociat nimic nici pentru agricultorii țării, nici pentru sectorul industrial.
România a fost mulțumită că intră în club și nu a avut pretenții, poate și fiindcă, alături de Bulgaria, cele două cele mai sărace și mai puțin reformate state din fostul bloc socialist, prindeau ultimul tren spre Uniunea Europeană.
Între timp, însă, Bulgaria a avut o strategie serioasă de aderare la moneda euro, deși a trecut în ultimii patru ani prin 7 scrutine și a fost nevoită să facă față războiului hibrid cu Rusia, poate într-o mai mare măsură decât România. Ţara trece de anul acesta la euro.
Bulgaria se va integra, deci, mai profund în UE și va deveni, probabil, mai relevantă pentru Bruxelles, inclusiv din punct de vedere strategic.
România nu îndeplinește condițiile pentru trecerea la euro
Cu toată instabilitatea din țară și cu toate problemele, Sofia a reușit să-și urmărească obiectivul, în vreme ce România nu îndeplinește nici jumătate din condițiile impuse pentru trecerea la euro.
În 2004, când România și Bulgaria erau luate la pachet pentru integrarea în UE, fostul premier Adrian Năstase constatase că Bucureștiul se mișcă mai repede și se plângea, referindu-se la statul vecin, că „nu putem ajuta o bătrânică să treacă strada, dacă ea nu vrea”.
În contextul Europei cu două viteze, o idee propusă în urmă cu 10 ani de Franța și reluată acum de Germania, România ar putea rămâne mai la margine decât Bulgaria.
Din nucleul dur al UE vor face parte cele mai dezvoltate state ale continentului: Germania, Franța, Polonia, Spania, Italia și Olanda. Miniștrii de Finanțe german și francez vor întărirea competitivității în interiorul UE prin introducerea unui nou format pentru principalele șase economii din bloc, după cum arată o scrisoare a ministrului german de Finanțe, Lars Klingbeil, citată de Reuters.
Germania insistă pentru o Uniune Europeană cu două viteze pentru „a rupe inerția decizională” din blocul celor 27, unde hotărârile trebuie luate prin consens și din această cauză întreg procesul e mult prea lung și prea greu.
În ultimii ani, de pildă, Ungaria și uneori și Slovacia s-au opus diferitelor măsuri de sprijinire a Ucrainei. Există însă și alte domenii care rămân în urmă din cauză că nu toate cele 27 de state membre sunt pregătite să avanseze într-un ritm eficient.
Berlinul are un plan în patru puncte pentru primul cerc al UE cu cele mai dezvoltate state și care prevede
- (i) promovarea uniunii piețelor de capital,
- (ii) consolidarea monedei euro,
- (iii) o mai bună coordonare a investițiilor în apărare
- (iv) asigurarea materiilor prime prin întărirea lanțului de aprovizionare cu minerale critice, printr-un angajament strategic sporit cu parteneri internaționali.
Polonia e singura din statele foste comuniste care poate merge în ritmul marilor puteri europene, chiar dacă Varșovia nu intenționează să intre în zona euro, fiindcă după cum a declarat ministrul polonez de Finanțe, Andrzej Domański, pentru Financial Times, „economia poloneză are acum în mod clar performanțe mai bune decât majoritatea țărilor care au adoptat euro”.
Stare de spirit sumbră - în Est şi Vest
Un sondaj recent, făcut pentru Politico pe tot continentul, arată starea de spirit sumbră predominantă atât în Occident, cât și în estul Europei: 76% dintre europeni au declarat că democrația din țara lor e în declin.
După cum arată datele, românii sunt cei mai nemulțumiți și spun că sistemul politic din România „nu servește oamenii și are nevoie de reformă fundamentală”: 91% dintre români sunt nemulțumiți de felul cum funcționează țara.
În acest clasament negru se află și Grecia (88%) și Bulgaria (86%) (compania de comunicare strategică FGS Global, ianuarie 2026).
De altfel, în aproape fiecare țară inclusă în sondaj o majoritate crede că țara sa se îndreaptă într-o direcție greșită. Excepțiile sunt Polonia, Lituania și Danemarca. În plus, în România, 70% sunt de părere că liderii țării ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în interiorul Uniunii Europene pentru a-și proteja interesele economice (INSCOP, ianuarie 2026).
Pentru România, o Europă cu două viteze înseamnă, în primul rând, mai puțină influență politică și economică dinspre Bruxelles. E posibil ca această idee să aducă mai puțini bani, mai puține investiții și să scadă rolul și așa minor pe care îl avea Bucureștiul la masa de la Bruxelles.
România poate înțelege că, deși a avut aceleași premise ca Polonia, nu a știut cum să-și folosească oportunitățile. Nivelul tot mai scăzut al politicienilor din prima linie și incapacitatea lor de a defini clar interesul național sunt cauze importante ale rămânerii României în afara nucleului dur al UE.