La prima vedere, a fi părinte și a lucra ca negociator pentru eliberarea ostaticilor nu par să aibă multe în comun, dar cineva care le-a făcut pe amândouă spune că trucurile pe care le-a învățat în profesia sa pot fi de folos acasă.
Nicky Perfect a lucrat timp de peste 30 de ani ca ofițer de Poliție Metropolitană, inclusiv 10 ani ca negociator internațional pentru ostatici și situații de criză, în Unitatea de elită pentru Negocieri de Ostatici și Situații de Criză din cadrul Scotland Yard.
Uneori, a ști ce să faci sau să spui ca părinte poate să aibă o miză mare. Ea a prezentat într-un podcast BBC cele trei tehnici din cariera sa care te vor ajuta să rămâi calm și să deții controlul ca părinte.
1. Oferă-i copilului o "opțiune fără alegere"
Copiii depășesc în mod obișnuit limitele și adesea vor să facă exact opusul a ceea ce le ceri.
În astfel de situații, în loc să-ți afirmi autoritatea și să folosești sintagma "pentru că așa am spus eu", încearcă trucul "opțiunii fără alegere", recomandă Nicky.
Asta înseamnă reformularea situației continuând să impui o singură alegere, dar făcând acest lucru într-un mod care îi oferă în continuare copilului un sentiment de control și influență.
De exemplu, dacă refuză să mănânce legume, îi spui să aleagă între broccoli sau morcov. S-ar putea să nu funcționeze de fiecare dată, dar această soluție poate ajuta la limitarea rezistenței imediate.
2. Așteaptă 90 de secunde înainte de a răspunde
Când abordezi subiecte sensibile, Nicky recomandă să nu răspunzi timp de 90 de secunde pentru a evita o replică emoțională.
Ea amintește ce i-a spus odată un agent FBI: "treaba ta în viață nu este să schimbi oamenii… nu poți… singurul lucru pe care îl poți alege este cum să răspunzi."
Este important să nu uităm că această alegere există chiar și atunci când emoțiile amenință să copleșească partea logică a creierului nostru.
"Răspunsul ar putea fi doar: «Știi ce? Sunt destul de tulburat(ă) acum. Trebuie să plec și să mă gândesc la asta»", exemplifică Nicky. "Sau s-ar putea să nu zici nimic și să asculți ce au de spus", adaugă ea.
Ca mamă singură, Nicky a trebuit să pună asta în practică ea însăși când fiica sa vitregă a spus că vrea să petreacă Crăciunul cu tatăl și frații ei, după ce se vor muta mai departe.
În sinea ei, Nicky își dorea cu disperare ca fiica să rămână cu ea: "Dar la un moment dat trebuie să apeși butonul de pauză… și să spui că acesta este Crăciunul tău. E o zi din viața mea. Ce vrei?".
Acceptarea acestui lucru a ajutat-o să decidă mai ușor cum să petreacă ziua singură - precum și să planifice un nou mod de a se bucura de sărbători împreună cu fiica ei vitregă, fie înainte, fie după.
3. Privește din perspectiva lui
"A vedea lumea din punctul de vedere al celeilalte persoane, fie ea mare sau mică, este esențial", spune Nicky.
În acest fel, îi poți transmite beneficiile rezultatului tău celeilalte persoane, făcând-o în același timp să se simtă auzită.
"Se numește «puterea» negocierii, pentru că, dacă le oferi oamenilor motive pentru care ceva ar trebui sau nu ar trebui să se întâmple, este mai probabil să accepte", spune Nicky. "Este vorba despre a recunoaște acel lucru și a fi cu adevărat sincer cu ceilalți. Oamenii sunt mult mai receptivi la onestitatea ta decât crezi", a spus ea.
Luați de exemplu problema comună a crizelor de furie la timpul orei de culcare. Copiii se pot lupta adesea cu sentimentul de pierdere a autonomiei pe care o aduce anunțul brusc al orei de culcare.
- 3 fraze recomandate de psiholog pe care părinții ar trebui să le spună când copiii au crize de furie
O soluție, spune Nicky, este să iei în considerare cum se simte copilul în acel moment, în loc să privești situația ca un adult. Dacă se bucură să se joace și tu îi spui că e timpul să meargă la culcare, acest lucru poate părea o schimbare bruscă și, în mod natural, îl poate supăra.
În schimb, sugestia ei este să pregătești copilul imediat ce ajunge acasă - împletind rutina de seară în mod natural în conversație și consolidând-o în mod regulat pe parcursul serii. Ceva de genul "O să mâncăm, pe urmă ne uităm la televizor și apoi e ora de culcare" acționează ca un cadru bun.
Copilul se simte apoi mai implicat și conștient de ceea ce urmează, chiar dacă nu-i place neapărat - ceea ce înseamnă, sperăm, mai puține crize de nervi, spune Nicky Perfect.
În concluzie, dă-i copilului să aleagă, dar fă-o într-un cadru care să nu-ți știrbească autoritatea de părinte și care să nu-l facă să se simtă copleșit sau umilit.
T.D.