Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, susţine că Groenlanda nu este „o parte naturală” a Danemarcei, afirmație care riscă să alimenteze și mai mult tensiunile deja existente între Statele Unite și aliații europeni în legătură cu viitorul teritoriului arctic.
Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe susținute în Rusia, scrie The Guardian.
Lavrov a vorbit despre „tendințe de criză” în interiorul Occidentului, susținând că situația Groenlandei a devenit un exemplu de tensiuni fără precedent, inclusiv în cadrul NATO.
Șeful diplomației ruse a afirmat că Rusia urmărește „situația geopolitică serioasă” din jurul Groenlandei, dar a insistat că Moscova nu este interesată să intervină în afacerile insulei.
El a adăugat că Washingtonul știe că Rusia „nu are planuri de a ocupa Groenlanda”, contrar unor afirmații făcute anterior de președintele american Donald Trump.
Acum câteva zile, însă, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat că groenlandezii ar putea vota pentru aderarea la Rusia, dacă Trump nu acționează rapid pentru a securiza insula arctică. „Și gata. Nicio steluță nouă pe steagul SUA”, a adăugat el.
"Groenlanda nu este o parte naturală a Danemarcei"
„În opinia noastră, Groenlanda nu este o parte naturală a Danemarcei”, spune acum Lavrov, reluând ideea în contextul mai larg al problemelor nerezolvate legate de fostele teritorii coloniale, despre care a afirmat că devin din ce în ce mai acute.
"Nu a fost nici o parte naturală a Norvegiei, nicio parte naturală a Danemarcei. Este o cucerire colonială. Faptul că locuitorii sunt acum obișnuiți cu asta și se simt confortabil este o altă chestiune", a mai spus Lavrov.
El a sugerat că problema Groenlandei ar trebui discutată și tranșată în interiorul NATO, alianță din care fac parte atât Statele Unite, cât și Danemarca.
Totodată, el a avertizat că este „puțin probabil” ca Rusia să poată ajunge la acorduri cu actuala generație de lideri europeni, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Moscova și Occident.
De la colonie daneză la autonomie în afara UE
Groenlanda a fost colonizată de Danemarca în secolul al XVIII-lea, când a devenit parte a regatului danez prin intermediul misiunilor comerciale și religioase.
Timp de aproape două secole, insula a fost administrată ca o colonie, populația inuită fiind supusă politicilor impuse de la Copenhaga.
Abia în 1953 Groenlanda a încetat oficial să mai fie colonie și a fost integrată constituțional în Regatul Danemarcei.
În 1979, teritoriul a obținut autonomie internă, iar în 2009 a primit un statut extins de autoguvernare, care îi conferă control asupra majorității politicilor interne, inclusiv asupra resurselor naturale.
Danemarca păstrează însă competențe-cheie în domenii precum apărarea, politica externă și securitatea.
Deși Groenlanda face parte din Regatul Danemarcei, ea nu este membră a Uniunii Europene, după ce a părăsit Comunitatea Economică Europeană în 1985, în urma unui referendum.
Groenlanda, miză strategică în Arctica
Insula, cea mai mare din lume, are o poziție strategică esențială între America de Nord și Europa, fiind importantă pentru sistemele de avertizare timpurie, rutele maritime arctice și accesul la resurse naturale.
Deși nu a revendicat oficial niciodată Groenlanda, Rusia a monitorizat mult timp rolul strategic al insulei în securitatea regiunii arctice, având în vedere poziția sa pe rutele Atlanticului de Nord și prezența acolo a unei importante instalații militare și de supraveghere spațială americane.
În acest context, Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite ar trebui să preia controlul asupra Groenlandei, declarații care au fost respinse ferm de Danemarca și de autoritățile de la Nuuk.