Bucureștiul este, în acest moment, cea mai scumpă capitală europeană atunci când raportăm prețul energiei electrice la puterea de cumpărare a populației.
Concluzia apare într-o analiză realizată de Ziarul Financiar, pornind de la datele Household Energy Price Index (HEPI), și este subliniată public de Alexandru Chiriţă, directorul general al Electrica, unul dintre cei mai importanți jucători din sistemul energetic românesc.
Potrivit statisticii HEPI, în decembrie 2025 Bucureștiul a ocupat locul 1 din 33 de capitale europene analizate la costul energiei electrice plătite de consumatorii casnici, ajustat în funcție de puterea de cumpărare. Alexandru Chiriță atrage atenția asupra diferenței dintre prețul nominal și impactul real al facturii asupra veniturilor populației.
„Decembrie 2025. Bucureşti e pe locul 1 din 33 de capitale din Europa la preţul electricităţii raportat la puterea de cumpărare. Nu Berlin. Nu Budapesta. Nu Sofia. Bucureşti“, scrie Chiriță, într-o postare pe LinkedIn.
El subliniază că, privit strict ca valoare nominală, prețul energiei din București – aproximativ 28 de cenți pe kWh – pare mai mic decât în alte capitale europene, de exemplu Berlin, unde energia ajunge la 38,8 cenți pe kWh.
Diferența majoră apare însă atunci când prețurile sunt raportate la standardul puterii de cumpărare (PPS), un indicator utilizat de Eurostat pentru comparații statistice între țări.
„Datele sunt publice. HEPI, decembrie 2025. 33 de capitale. Germania plăteşte 39 de cenţi pe kilowatt. Noi plătim 28. Pare că e mai bine, nu? Doar că un german câştigă de 3-5 ori mai mult decât un român. El plăteşte mai mult. Simte mai puţin. Noi plătim mai puţin. Simţim cel mai mult din Europa. Asta e realitatea”, explică CEO-ul Electrica.
Alexandru Chiriță respinge ideea unor explicații simpliste pentru această situație și avertizează că invocarea exclusivă a factorilor externi nu rezolvă problema. „Acum, putem să facem ce fac şi alţii. Să dăm vina pe cei dinainte. Pe sistem. Pe UE. Pe război. Pe criză. Poate toate sunt adevărate. Parţial”, mai afirmă acesta.
Potrivit analizei ZF, una dintre principalele cauze structurale ale scumpirii energiei în România este reducerea masivă a capacităților de producție. În ultimii zece ani, aproximativ 7.000 MW de capacitate de producție de energie au fost scoși din funcțiune, iar ritmul investițiilor noi nu a reușit să compenseze aceste pierderi. În acest context, investițiile în noi capacități de producție sunt văzute drept singura soluție sustenabilă pentru reducerea prețurilor pe termen mediu și lung.
De ce avem energie atât de scumpă
România a fost joi, 15 ianuarie, pentru a doua zi consecutiv, cea mai scumpă piață spot de energie electrică din Europa, pe fondul unui consum foarte ridicat, alimentat de temperaturile scăzute din ultima perioadă.
Pe de altă parte, ieșirea din funcțiune a unor capacități mari de producție, lipsa investițiilor suficiente în noi centrale și întârzierile în dezvoltarea surselor regenerabile au redus oferta internă.
La acestea se adaugă funcționarea pieței regionale de energie, unde România ajunge adesea să importe electricitate la prețuri ridicate în perioadele de vârf, precum și structura costurilor din factură, care include taxe și tarife reglementate. Chiar dacă România produce o parte din energie la costuri relativ reduse, beneficiul nu se reflectă integral în prețul final plătit de consumatori, mai ales într-un context al veniturilor semnificativ mai mici față de statele din vestul Europei.
Citește o analiză Spotmedia despre motivele pentru care energia este mai scumpă în România decât în Germania, deși costurile de producție sunt mai reduse.