Antibioticele sunt esenţiale în tratamentul infecţiilor bacteriene, însă folosirea lor excesivă poate avea efecte care depăşesc sfera bolilor infecţioase. Un studiu recent sugerează că aceste medicamente pot influenţa starea psihică, prin modificări ale florei intestinale şi ale comunicării dintre intestin şi creier, fiind asociate cu niveluri mai ridicate de anxietate.
Antibioticele se numără printre cele mai utilizate medicamente la nivel mondial, datorită eficienţei lor în tratarea infecţiilor bacteriene. Administrarea excesivă poate însă afecta microbiota intestinală, ansamblul de bacterii şi alte microorganisme care trăiesc în intestin şi contribuie la digestie şi la funcţionarea normală a organismului.
În ultimii ani, tot mai multe cercetări au arătat că aceste microorganisme sunt implicate şi în comunicarea dintre intestin şi creier, prin aşa-numita axă intestin–creier, cu un rol important în menţinerea sănătăţii cerebrale.
O echipă de cercetători de la First Affiliated Hospital din cadrul Universităţii Medicale Chongqing, din China, a analizat dacă modificările produse de antibiotice asupra microbiotei intestinale pot duce apariţia tulburărilor de sănătate mintală, în special anxietatea, scrie Medical Xpress. Iar rezultatul este, din păcate, pozitiv.
Rezultatele, publicate în revista Molecular Psychiatry, indică faptul că utilizarea antibioticelor este asociată cu distrugerea unor bacterii intestinale implicate în reglarea dispoziţiei şi cu creşterea nivelului de anxietate.
Ce au dezvăluit studiile pe animale
În cadrul studiului, cercetătorii au efectuat experimente pe şoareci adulţi, şi studii pe subiecţi umani. În prima etapă, şoarecii au primit antibiotice, după care a fost evaluat comportamentul acestora şi a fost analizată microbiota din materiile fecale, fiind comparată cu cea a animalelor din grupul de control.
Şoarecii trataţi cu antibiotice au prezentat comportamente asemănătoare anxietăţii, modificări ale compoziţiei microbiotei intestinale, în special la nivelul grupurilor Firmicutes şi Bacteroidota, precum şi o scădere a acizilor graşi cu lanţ scurt, substanţe rezultate din activitatea bacteriilor intestinale.
Analizele au arătat, de asemenea, o reducere semnificativă a nivelurilor de acetilcolină - un neurotransmiţător implicat în transmiterea semnalelor între celulele nervoase - în materiile fecale, peretele colonului, sânge şi hipocamp. Această scădere a fost corelată cu comportamentele de tip anxios observate la animale.
Ce au arătat studiile pe oameni
În etapa următoare, echipa a analizat probe de scaun şi sânge de la trei grupuri de persoane: pacienţi care utilizaseră recent antibiotice, pacienţi care nu primiseră antibiotice şi persoane sănătoase. Participanţii au completat şi chestionare privind nivelul de anxietate.
Cercetarea a arătat că pacienţii trataţi cu antibiotice au prezentat simptome de anxietate mai pronunţate, modificări ale microbiotei intestinale, în special reducerea bacteriilor din grupul Firmicutes, scăderea acizilor graşi cu lanţ scurt şi perturbări ale metabolismului lipidic în fecale şi ser.
La aceşti pacienţi au fost observate niveluri mai scăzute de acetilcolină în sânge şi fecale, iar aceste valori au fost strâns corelate cu severitatea simptomelor de anxietate