România a primit o invitație oficială de a deveni membru al „Consiliului pentru Pace”, printr-o scrisoare transmisă de președintele SUA, Donald Trump, președintelui României, Nicușor Dan.
Administrația Prezidențială a confirmat primirea documentului, precizând că invitația vizează aderarea României în calitate de „Stat Membru Fondator” al noii structuri internaționale propuse de Washington.
Ce conține scrisoarea lui Donald Trump
Potrivit unor fragmente din scrisoarea semnată de Donald Trump, obținute de Antena 3, președintele SUA descrie Consiliul drept „unic” și invită România să se alăture în mod formal noii inițiative globale.
„În calitate de președinte al Consiliului de Administrație, invit în mod oficial România să se alăture în calitate de Stat Membru Fondator și să adere la Carta Consiliului Păcii. Acest Consiliu va fi unic, nu a mai existat niciodată ceva asemănător!”, se arată în document.
În scrisoare se precizează că fiecare stat membru poate desemna un reprezentant autorizat care să participe și să ia parte, în numele său, la reuniuni și la procesul decizional al Consiliului.
Documentul a fost însoțit de alte două texte: planul cuprinzător al Consiliului și Carta Consiliului Păcii, ambele deschise pentru semnare și ratificare.
Tonul scrisorii este unul foarte personal. „Aștept cu nerăbdare să colaborăm, pe termen lung, în vederea atingerii obiectivului de a stabili o PACE MONDIALĂ DURABILĂ, PROSPERITATE ȘI MĂREȚIE PENTRU TOȚI!”, scrie președintele SUA.
Un organism cu ambiții globale, dincolo de Gaza
Potrivit Financial Times, administrația Trump nu vede Consiliul pentru Pace doar ca pe un instrument pentru Gaza, ci ca pe un model care ar putea fi aplicat și altor conflicte internaționale, inclusiv în Ucraina sau Venezuela.
Criticii inițiativei susțin că administrația Trump încearcă să construiască o structură paralelă care să concureze Organizația Națiunilor Unite, instituție pe care liderul de la Casa Albă a criticat-o în mod repetat.
„Este o «Organizație a Națiunilor Unite a lui Trump», care ignoră principiile fundamentale ale Cartei ONU”, a declarat pentru Reuters un diplomat care a avut acces la document, descriind Consiliul drept „o nouă abordare îndrăzneață pentru rezolvarea conflictelor globale”.
Scrisoarea adresată României a fost transmisă sâmbătă, iar, potrivit presei internaționale, invitații similare ar fi fost trimise către aproximativ 60 de lideri mondiali, nu însă și către toate statele europene.
Cum ar urma să funcționeze Consiliul: putere concentrată la vârf
Conform proiectului de statut, Donald Trump ar urma să fie primul președinte al Consiliului, cu un rol central în stabilirea statelor invitate să devină membre și în validarea deciziilor adoptate.
Deși hotărârile ar urma să fie luate prin vot, cu majoritate simplă – fiecare stat membru prezent având un vot –, acestea ar deveni efective doar după aprobarea președintelui Consiliului.
Mandatele statelor membre ar urma să fie limitate la maximum trei ani, cu posibilitatea reînnoirii exclusiv la decizia președintelui. Această limitare nu s-ar aplica însă statelor care contribuie cu peste un miliard de dolari în fonduri lichide în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, potrivit informațiilor publicate de Bloomberg și citate de The Straits Times.
Context: de la Gaza la o structură paralelă ONU
Consiliul pentru Pace a fost anunțat inițial, pe 15 ianuarie, ca parte a planului american pentru faza post-conflict din Gaza, unde ar urma să coordoneze administrarea temporară a teritoriului, eforturile de reconstrucție și implementarea unui eventual acord de pace.
Planul a atras critici puternice. Lideri palestinieni, oficiali ONU și organizații internaționale au avertizat că structura propusă riscă să semene cu o soluție impusă din exterior, fără legitimitate locală.
În plus, Israelul a anunțat oficial că nu a fost consultat cu privire la componența Consiliului pentru Gaza și că se opune formulei propuse. Biroul premierului Benjamin Netanyahu a transmis că inițiativa contravine politicii Israelului, în special prin includerea unor actori considerați problematici.
Definiția oficială și pașii următori
În Carta sa, Consiliul pentru Pace este definit ca „o organizație internațională care urmărește să promoveze stabilitatea, să restabilească o guvernare fiabilă și legală și să asigure o pace durabilă în zonele afectate sau amenințate de conflicte”.
Structura ar deveni oficial funcțională după ratificarea Cartei de către cel puțin trei state membre, documentul prevăzând inclusiv atribuția președintelui Consiliului de a aproba sigiliul oficial al noii organizații.