Deși în România se vorbește de zeci de ani despre tuneluri de autostradă, până acum a fost inaugurată o singură structură de acest tip: pasajul acoperit de 340 de metri de la Săcel, situat între Săliște și Sibiu, pe traseul Autostrăzii A1.
A fost inaugurat în 2013, adică în urmă cu 12 ani. Și parte dintre ingineri susțin că e denumit impropriu „tunel”, fiind realizat prin metoda cut & cover. Despre ce este vorba, poți afla din acest articol.
Situația este, însă, pe punctul să se schimbe radical. Pe mai multe tronsoane de autostradă din România se construiesc acum tuneluri de trei, cinci și chiar aproape șase ori mai lungi decât cel de la Săcel.
Iar prin unul dintre ele am putea circula chiar în 2026.
Am discutat cu Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura (API), despre marile tuneluri aflate acum în construcție și despre care dintre ele ar putea fi inaugurate primele.
Primul tunel forat „adevărat” din România
„Se va inaugura, în acest an, Lotul 4 din Autostrada A1, pe tronsonul Sibiu – Pitești (adică șoseaua de mare viteză dintre Tigveni și Curtea de Argeș - n.red.).
Poate că mulți se gândesc acum că nu e impresionant prin lungime. Are 9,8 km… sau haideți să zicem, rotund, 10 km.
Da, dar avem aici primul tunel adevărat din România. Primul tunel forat cu adevărat”, a declarat Ionuț Ciurea pentru Spotmedia.ro.
Este vorba despre tunelul construit de Porr Construct în Dealul Momaia, în județul Argeș, între Tigveni și Curtea de Argeș. Tunelul este format din două galerii separate, câte una pentru fiecare sens de mers:
- galeria „Daniela”, cu o lungime de aproximativ 1.350 de metri;
- galeria „Alina”, cu o lungime de 1.342 de metri.
Fiecare galerie are două benzi de circulație și este forată prin munte, nu realizată prin săpătură deschisă.
Mai multe imagini recente surprinse de pasionații de infrastructură, mai jos:
„Acest tunel nu e ca acela de la Săcel, realizat prin tehnologia cut & cover. Care înseamnă că acolo firma de construcții a săpat dealul, a făcut șoseaua – o tehnică numită «debleu» – după care i-a făcut un acoperiș, să-i zicem așa, pe care l-a umplut cu pământ. A refăcut relieful.
Or, aici nu e așa. Aici vorbim despre primul tunel forat din România. Că așa se fac tunelurile adevărate. Cu tehnologii cum e NATM!”, a explicat Ionuț Ciurea.
Ce este metoda NATM
NATM (New Austrian Tunnelling Method) – tradusă în română ca „metoda austriacă de săpare a tunelurilor” – presupune excavarea treptată a tunelului, cu consolidarea imediată a pereților.
Pe măsură ce se avansează, roca însăși contribuie la stabilitatea structurii, metoda fiind adaptabilă la geologii dificile.
Aceasta este tehnologia utilizată de Porr Construct pentru săparea tunelului din Dealul Momaia.
Potrivit lui Ionuț Ciurea, cele două galerii ar urma să fie finalizate în cursul verii.
„O să se deschidă, probabil, pe la sfârșitul verii.
Noi încă sperăm că iulie. Dacă nu va fi iulie, atunci august. Nu cred că ne apucă toamna. Sigur, constructorul – fiind conservator – și-a asumat septembrie. Dar nu cred.
Și dacă ar fi septembrie, oricum, termenul contractual de finalizare este februarie 2027.
Deci termină cu mult înainte de termen. E o lecție pe care le-o dau austriecii autorităților române. Pentru că noi acum, cu ei, ne facem expertiza în pasaje rutiere.
La feroviare e altceva. Mai aveam. Dar la pasaje rutiere, austriecii scriu acum cartea, ca să zicem așa”, a mai declarat Ionuț Ciurea.
Margina–Holdea – cele mai lungi tuneluri de autostradă din România
Cele mai lungi tuneluri de autostradă construite vreodată în România se află tot pe traseul Autostrăzii A1, dar la celălalt capăt al țării, în vest, între Margina și Holdea, pe tronsonul Lugoj–Deva.
Aici se construiesc două tuneluri mari, fiecare cu galerii unidirecționale, câte una pentru fiecare sens de mers:
- o galerie de 1.985 de metri, pe sensul Lugoj – Deva;
- o galerie de 1.825 de metri, pe sensul Deva – Lugoj.
În plus, pe același tronson se mai realizează un tunel mai scurt, tot cu două galerii:
- una de 415 metri;
- una de 367 metri.
Lucrările sunt realizate de o asociere formată din Spedition UMB și compania bosniacă Euro-Asfalt.
Iată cum arătau lucrările, în urmă cu 3 săptămâni, potrivit unei filmări realizate de pasionații de infrastructură:
Potrivit Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), termenul oficial de finalizare al întregului lot Margina–Holdea este septembrie 2026.
Ionuț Ciurea este însă sceptic.
„Știu, s-a mai promis Margina – Holdea. Se promite în continuare pentru 2026. Nu se poate.
Nu se poate din cauza tunelurilor mari, la care încă nu s-a terminat săpătura. Mai sunt cât… 11 luni și un pic din an. Și dacă lucrează 24 de ore din 24, nu ajung să termine.
În vară ar putea fi gata săpătura la ambele tuneluri. Și de acolo, mai punem un an, până la inaugurare.
Că trebuie să vină cu cămășuirea galeriilor, cu instalații, cu teste… Deci cel mai probabil, cu tunelurile ne ducem în vara viitoare. Când se va încheia, de fapt, și termenul contractual pentru realizarea lor”, a mai precizat Ionuț Ciurea.
Tunelul Poiana – primul săpat cu „cârtița” TBM
La finalul anului 2024, Ministerul Transporturilor a anunțat eliberarea autorizației de construire pentru un alt tunel major de pe Autostrada A1. Este vorba despre tunelul Poiana, situat relativ aproape de Sibiu, pe secțiunea Cornetu–Tigveni.
Tunelul va avea:
- o galerie de 1.780 de metri, pe sensul Sibiu – Pitești;
- o galerie de 1.778,11 metri, pe sensul Pitești – Sibiu.
Și acest tunel va reprezenta o premieră pentru România: va fi primul tunel de autostradă săpat cu TBM (Tunnel Boring Machine), un utilaj uriaș cunoscut popular drept „cârtiță”.
La 12 ianuarie, secretarul de stat Ionel Scrioșteanu a anunțat că utilajul TBM a fost adus din China în Portul Constanța și urmează să fie transportat pe șantier în 96 de etape, pentru a începe forajul.
Conform contractului, lotul de autostradă pe care se află tunelul Poiana ar urma să fie finalizat în 2027, însă acest termen nu garantează automat și deschiderea tunelului într-un interval similar.
O nouă etapă pentru autostrăzile din România
Dincolo de kilometrii de asfalt care vor fi deschiși traficului, aceste tuneluri marchează o schimbare de paradigmă în infrastructura rutieră românească.
Autostrăzile nu doar ocolesc munții, ci încep să îi traverseze prin tuneluri, cu tehnologii moderne, comparabile cu cele din vestul Europei.
România intră, astfel, în era marilor tuneluri de autostradă – o etapă inevitabilă pe măsură ce traseele de mare viteză ajung tot mai adânc în zona montană.