Lumea se apropie rapid de limita de 1,5 grade Celsius, prag considerat critic pentru intensificarea efectelor periculoase ale schimbărilor climatice.
Temperaturile medii globale sunt în prezent cu aproximativ 1,4°C peste nivelurile din perioada preindustrială, arată datele publicate de serviciul european de monitorizare climatică Copernicus Climate Change Service. Potrivit acelorași date, citate de Politico, anul 2025 a fost al treilea cel mai cald înregistrat vreodată la nivel global.
Datele Copernicus indică faptul că, dacă tendința actuală de încălzire continuă, pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris va fi depășit înainte de finalul acestui deceniu.
În acordul semnat în 2015, guvernele s-au angajat să limiteze încălzirea globală la „mult sub” 2°C și, ideal, la 1,5°C. Oamenii de știință avertizează că fiecare zecime de grad în plus crește riscurile, de la valuri de căldură mai intense până la creșterea accelerată a nivelului mărilor.
„Este practic inevitabil că vom depăși pragul de 1,5°C”
Directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, Carlo Buontempo, spune că lumea intră într-o nouă fază a crizei climatice. „Cu pragul de 1,5°C, în termenii Acordului de la Paris, atât de aproape, intrăm practic într-o fază în care va fi vorba despre gestionarea acestei depășiri”, a declarat el.
Buontempo avertizează că „este practic inevitabil că vom trece de acest prag” și că decizia esențială ține de modul în care societățile vor gestiona „riscurile sporite și amplificate” care vor urma. „Cu cât depășirea este mai mare și durează mai mult, cu atât riscul crește”, a adăugat el.
De ce contează depășirea pragului de 1,5°C
Oamenii de știință avertizează că trecerea peste 1,5°C poate declanșa așa-numitele „puncte de basculare” ale sistemului climatic, precum degradarea accelerată a pădurilor tropicale sau colapsul circulației oceanice, cu efecte ireversibile.
Teoretic, temperaturile ar putea fi aduse ulterior sub acest prag prin tehnologii de eliminare a dioxidului de carbon din atmosferă, un scenariu cunoscut drept „overshoot” (depășire temporară a pragului climatic). Aceste tehnologii nu sunt însă disponibile, în prezent, la scara necesară.
Ultimii trei ani, fără precedent în istorie
Cel mai fierbinte an rămâne 2024, cu o încălzire de 1,6°C, singurul care a depășit deja pragul de 1,5°C. Totuși, țintele Acordului de la Paris se referă la tendințe pe termen lung.
Potrivit lui Buontempo, trei modele diferite ale Copernicus - inclusiv medii pe cinci ani și tendințe liniare pe 30 de ani - arată că încălzirea globală a ajuns deja la aproximativ 1,4°C.
În 2025, temperatura medie globală a fost cu 1,47°C peste nivelurile preindustriale, doar marginal mai scăzută decât în 2023. Acest lucru s-a întâmplat chiar dacă fenomenul El Niño s-a încheiat la mijlocul lui 2024, iar o fază de răcire La Niña a apărut spre finalul anului trecut.
„Motivul principal este acumularea gazelor cu efect de seră”
„Ultimii trei ani, în special, au fost extrem de calzi comparativ cu anii anteriori”, a declarat Samantha Burgess, directoare adjunctă la Copernicus. Ea subliniază că, luați împreună, acești trei ani au depășit pragul de 1,5°C, un fapt fără precedent.
„Motivul principal al acestor temperaturi record este acumularea gazelor cu efect de seră în atmosferă, dominată de arderea combustibililor fosili. Pe măsură ce gazele cu efect de seră continuă să se acumuleze în aer, temperaturile continuă să crească, inclusiv în ocean. Nivelul mărilor continuă să crească, iar ghețarii, gheața marină și calotele glaciare continuă să se topească”, a spus Burgess.
Europa, incendiile și stresul termic extrem
Pentru Europa, anul 2025 a fost, de asemenea, al treilea cel mai cald din istorie.
Condițiile de caniculă și vânt au favorizat incendii de vegetație record, care au generat cele mai mari emisii asociate incendiilor de când a început monitorizarea, în urmă cu 23 de ani.
La nivel global, jumătate din populația lumii a experimentat un număr peste medie de zile cu stres termic sever, adică temperaturi resimțite de cel puțin 32°C. În regiuni precum Australia, Africa de Nord sau Peninsula Arabică, au fost înregistrate mai multe zile cu stres termic extrem, cu temperaturi resimțite de peste 46°C.
„Copiii de azi vor fi expuși la mai multe riscuri”
„Verile cu care ne confruntăm acum sunt foarte diferite de verile pe care le-au trăit părinții și bunicii noștri”, a avertizat Burgess. „Copiii de astăzi vor fi expuși la mai multe riscuri legate de căldură și de climă decât poate am fost noi sau părinții noștri”, a spus ea.
Regiunile polare au resimțit și ele puternic încălzirea: Antarctica a avut cel mai cald an din istorie, iar Arctica al doilea cel mai cald an înregistrat.