Creșterea temperaturilor reprezintă o amenințare gravă pentru sănătatea și calitatea vieții europenilor, ridicând în același timp numeroase probleme de justiție socială.
Valurile de căldură afectează disproporționat anumite grupuri de persoane, în funcție de factori precum locul în care trăiesc, statutul socio-economic, condițiile locuințelor și starea de sănătate, accentuând astfel inegalitățile sociale existente în Europa.
Fiind în prima linie a răspunsului la riscurile climatice, guvernele joacă un rol esențial în combaterea amenințărilor generate de căldură.
Odată cu apropierea verii, Europa se pregătește din nou pentru temperaturi extreme și valuri de căldură din ce în ce mai frecvente și prelungite. În fiecare an, în Europa, în medie 48.000 de persoane își pierd viața din cauze asociate căldurii – un număr care este de așteptat să crească, având în vedere că Europa se încălzește de aproximativ două ori mai rapid decât media globală, conform Evaluării Europene a Riscurilor Climatice.
Orașele sunt deosebit de vulnerabile la valurile de căldură, unde efectul de insulă termică urbană poate crește temperaturile cu 10 până la 15 grade față de zonele rurale apropiate, potrivit celui mai recent raport al JRC despre orașele UE și căldura extremă. Aceasta înseamnă că, pe măsură ce orașele lucrează pentru reducerea emisiilor și combaterea creșterii temperaturilor, ele trebuie să se pregătească și pentru un climat mai cald, păstrând în același timp energia și locuințele la prețuri accesibile.
Răcirea durabilă: o problemă de justiție socială
Efectul de insulă termică nu este distribuit uniform în orașe, cartierele cu venituri mici fiind adesea cele mai afectate din cauza densității ridicate, lipsei vegetației, condițiilor precare ale locuințelor și sistemelor de răcire inadecvate. Creșterea costurilor la electricitate amenință și gospodăriile aflate în sărăcie energetică, 19% dintre locuințele din UE neputând să se răcorească vara, potrivit datelor Eurostat.
Acțiunile locale pentru a combate căldura trebuie să echilibreze soluțiile tehnologice cu echitatea socială, recunoscând răcirea ca pe o problemă atât climatică, dar și socială.
Unele orașe implementează deja astfel de măsuri în domeniul locuințelor. La Zaragoza, în Spania, proiectul Renaissance, finanțat de UE, a abordat ineficiența energetică în locuințele sociale prin implementarea designului bioclimatic și a energiei regenerabile, concentrându-se pe expunerea optimă la soare, izolație și protecție solară. Într-un cartier, măsuri precum orientarea dublă a apartamentelor, modernizarea fațadelor și îmbunătățirea izolației au redus consumul total de energie la jumătate.
Și proiectul RESILIO din Amsterdam (2018–2022) a dezvoltat o rețea de 10.000 m² de acoperișuri albastre-verzi pe locuințele sociale. Aceste acoperișuri au păstrat clădirile mai răcoroase vara și mai calde iarna, comparativ cu clădirile fără aceste amenajări.
Alte orașe, precum Viena (Austria), au creat „oaze verzi” pentru a oferi refugii răcoroase și a reduce efectul de insulă termică, prioritizând transformarea cartierelor vulnerabile.
Aceste strategii nu doar că ajută gospodăriile de toate veniturile să rămână răcoroase, dar previn și „rău-adaptarea”, reducând dependența de aparatele de aer condiționat, care emit agenți frigorifici hidrofluorocarbonici ce contribuie direct la schimbările climatice și amplifică efectul de insulă termică.
Dincolo de răcire: forța comunităților și a legăturilor sociale
Dezvoltarea unor sisteme solide de sprijin comunitar pentru populațiile vulnerabile este la fel de importantă ca implementarea soluțiilor de răcire.
Căldura agravează condițiile de sănătate existente, reprezentând un pericol mai mare pentru vârstnici, persoane cu boli cronice, femei însărcinate și copii.
Orașul Kristianstad din Suedia a elaborat un plan specific pentru valurile de căldură, concentrat pe grupurile vulnerabile. Planul include liste de verificare pentru instituțiile de educație, sănătate și servicii sociale, pentru a asigura pregătirea și răspunsul eficient la valurile de căldură, precum și o cartografiere a locuințelor persoanelor vulnerabile. Acest tip de infrastructură socială, atunci când este activată, poate salva multe vieți.
Strategii locale complete pentru valurile de căldură
Orașele pot gestiona complexitatea răcirii durabile – echilibrând adaptarea climatică, sărăcia energetică, reducerea emisiilor și justiția socială – doar prin politici și planuri de acțiune integrate.
Mari orașe, precum Parisul, cu planul său „Paris sub 50 de grade”, Atena, cu funcția de Chief Heat Officer, și Barcelona, cu rețeaua sa de adăposturi climatice, au oferit exemple de planuri de acțiune solide împotriva căldurii. Municipalitățile mai mici, precum Weiz (Austria) și Rethymno (Grecia), demonstrează că și orașele mai mici abordează în mod proactiv valurile de căldură cu planuri și măsuri specifice.
Noua campanie #CitiesRefresh a Pactului Primarilor scoate în evidență aceste eforturi locale din orașe de toate dimensiunile și din toate regiunile, încurajând schimbul de experiențe și soluții pentru a face față mai bine căldurii în creștere. Urmărește campania pentru a afla mai multe.
Linkuri recomandate:
- Raportul Agenției Europene de Mediu, "Răcirea clădirilor în mod durabil în Europa: explorarea legăturilor dintre atenuarea și adaptarea la schimbările climatice și impactul lor social".
- Proiectul Cool2Rise.
- Centrul de consultanță pentru sărăcia energetică (Energy Poverty Advisory Hub).
Articol realizat în colaborare cu Săptămâna Europeană a Energiei Durabile 2025. Vezi mai multe detalii pe ec.europa.eu/eusew.
Allison Le Corre este manager de comunicare pentru inițiativa Pactul Primarilor din UE și narator al tranzițiilor climatice ale orașelor. Pentru Pactul Primarilor, ea coordonează campanii ce vizează conectarea politicilor europene cu acțiunea locală în domeniile energiei și climei, cum ar fi economisirea energiei, decarbonizarea încălzirii, adaptarea la schimbările climatice și altele.
Pactul Primarilor din UE este cea mai mare mișcare europeană a autorităților locale dedicate obținerii unui viitor mai bun pentru cetățenii lor prin angajamente față de obiectivele UE privind clima și energia.
Acest articol este o contribuție din partea unui partener. Toate drepturile sunt rezervate. Nici Comisia Europeană, nici vreo persoană care acționează în numele acesteia nu își asumă responsabilitatea pentru modul în care ar putea fi utilizate informațiile din acest articol. Opiniile exprimate îi aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu trebuie considerate ca reprezentând poziția oficială a Comisiei Europene.