Vechi de 1.000 de ani, Växjö se află la 450 km sud-vest de Stockholm, în regiunea centrală Småland, fiind înconjurat de păduri și de lacuri. Orașul a devenit pe parcursul ultimelor decenii un „far global” în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Regiunea este cunoscută și sub numele de Glasriket („Regatul sticlei”), deoarece găzduiește o serie de fabrici de sticlă de renume mondial, precum Kosta Boda și Orrefors, înființate cu secole în urmă.
Dincolo de această moștenire, orașul cu mai puțin de 100.000 de locuitori atrage atenția întregii lumi cu viziunea sa asupra vieții urbane.
Cu aproape trei decenii în urmă, Växjö devenea primul oraș din lume care s-a angajat să renunțe la combustibilii fosili. Obiectivul a devenit apoi și mai ambițios, fiind urmărită neutralitatea climatică până în 2030 – cu 15 ani înainte ca Suedia să-și ia un astfel de angajament la nivel național.
Deși atunci părea o idee nebunească, orașul a reușit să reducă emisiile de carbon pe cap de locuitor cu peste 70% față de nivelurile din anii 1990, în timp ce populația sa a crescut cu o treime și și-a dublat PIB-ul pe cap de locuitor.
Autobuzele locale și vehiculele consiliului funcționează aici cu biocombustibil obținut din deșeuri organice menajere. De asemenea, mai mult de 90% din energia orașului provine din subproduse forestiere și din alte tipuri de biomasă. Vastele păduri din jur asigură materialul abundent, care variază de la rumegușul provenit de la fabricile locale de cherestea la ramurile rămase în urma tăierii copacilor pentru a produce bunuri pentru IKEA.
Dacă mai există emisii de CO2, ele provin de la utilizatorii de mașini personale, deși se găsește aici una dintre cele mai bune stații de încărcare a mașinilor electrice din Suedia, alături de locurile de alimentare cu biocombustibili non-fosili, cum este etanolul.
În plus, înVäxjö jumătate din toate construcțiile noi trebuind să fie din lemn, orașul devenind o lecție la nivel mondial pentru arhitectura din lemn pe scară largă.
„Oamenii nu erau foarte familiarizați cu clădirile înalte din lemn, așa că avem o colaborare strânsă cu universitatea locală. De fiecare dată când apărea o întrebare, se făceau cercetări.
Acum avem cercetători care vin din întreaga lume. Mulți din Austria și Germania, dar și din locuri din Africa, cum ar fi Congo. Am devenit pionieri mondiali în construcțiile din lemn. Principiile estetice sunt la fel de importante ca cele ecologice”, spune arhitecta Karin Hård Af Segerstad.
C.S.