Adversitate împotriva imigranţilor a existat cu mult timp înainte de Trump. La nivel mondial prăpastia dintre imperativul economic şi voinţa politică se adânceşte. Ce frânează migraţia internaţională a forţei de muncă?
În Europa şi mai ales în SUA creşte adversitatea faţă de imigranţi. Concomitent cele mai bogate economii naţionale caută cu disperare forţă de muncă din străinătate. Un raport al Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) publicat luna trecută arată că migraţia forţei de muncă este în recul la nivel mondial deşi societăţi îmbătrânite se confruntă tot mai acut cu lipsa forţei de muncă.
Această tendinţă există de mult timp, încă dinainte de realegerea lui Donald Trump, care a desfăşurat o campanie de succes cu sloganurile sale îndreptate împotriva imigranţilor. Potrivit OECD, care observă politica economică şi socială globală, migraţia forţei de muncă s-a redus în cele 38 de state membre ale sale cu mai mult de o cincime pe parcursul anului 2024. Reculul nu se datorează atât cererii cât unei politici antiimigraţie tot mai pronunţate şi înăspririi regimului de acordare a vizei în anumite ţări industrializate. Dar migraţia temporară în scop de muncă este în continuare în creştere.
Reculul este provocat de numai câteva ţări
"Reculul migraţiei permanente în scop de muncă este datorat unor schimbări politice în Regatul Unit al Marii Britanii şi în Noua Zeelandă", a explicat pentru DW Ana Damas de Matos, analistă în cadrul OECD.
În Noua Zeelandă reculul a avut legătură cu sfârşitul unei reglementări extraordinare unice de şedere în ţară, decise după pandemie, care a făcut posibil pentru mai bine de 200.000 de migranţi temporari şi familiile lor să capete permis de şedere permanentă. În Regatul Unit după Brexit au fost reformate condiţiile de acordare a vizei pentru lucrătorii în domeniile sănătate şi îngrijire, au fost înăsprite criteriile de aprobare pentru angajatorii care doresc să aducă forţă de muncă din străinătate şi a fost exclusă posibilitatea ca aceştia să vină însoţiţi de familii. Toate acestea au produs o scădere pronunţată a cererilor de acordare a vizei de intrare în ţară.
Din perspectiva OECD mai ales sectorul medical este afectat de lipsa forţei de muncă. De aceea Seeta Sharma consideră că normele mai severe pentru studenţii internaţionali care vor să studieze în Regatul Unit sunt contraproductive. Sharma este expertă pentru chestiuni ce ţin de migraţie şi a consiliat şi Naţiunile Unite şi guvernul indian. "Drumul de la studiu la piaţa muncii este acum îngrădit", a afirmat ea pentru DW. "Prin asta numărul cererilor de aprobare se va diminua. Indienii de pildă nu vor mai cheltui sume mari de bani pentru un studiu în străinătate dacă la capătul lor nu vor mai avea perspectiva clară de a putea rămâne şi munci în acea ţară", a subliniat ea.
Raportul OECD arată că dintre ţările membre India a fost cu cei 600.000 de migranţi ai săi cea mai mare ţară de provenienţă a migranţilor în scop de muncă, urmată de China şi România.
Sectorul IT suferă din pricina limitărilor impuse de SUA
În SUA au fost introduse în timpul administraţiei Biden plafoane severe pentru vizele H-1B. Este vorba în context despre cel mai important program care le permite specialiştilor străini din domenii cum ar fi tehnologia de vârf, inginerie şi medicină să lucreze în ţară. Trump a majorat între timp costurile de viză pentru angajatori de la 200-5000 de dolari la 100.000 de dolari. El vrea să limiteze posibilitatea unei şederi permanente în ţară în toate domeniile.
În Australia au fost ridicate plafoanele de salariu pentru obţinerea vizei de muncă. Şi în state scandinave migraţia în scop de muncă a scăzut puternic. Finlanda a consemnat de pildă o scădere cu 36 la sută comparativ cu anul precedent.
În Germania imigrarea permanentă a scăzut cu 12 la sută din pricina regulamentului mai sever introdus de fostul cancelar Olaf Scholz. 586.000 de muncitori străini au reuşit să mai intre în ţară. Numărul persoanelor care au sosit cu o viză de muncă a scăzut cu 32 la sută comparativ cu anul precedent. Aceste reforme au fost extinse suplimentar de guvernul actual condus de Friedrich Merz.
Herbert Brücker, profesor de economie la Universitatea Humboldt din Berlin crede că din pricina aceasta economia germană se va confrunta cu probleme suplimentare. "Timp de mulţi ani Germania a profitat de venirea a 550.000 de imigranţi anual. Avem nevoie de imigraţie pentru a-i înlocui pe lucrătorii care ies la pensie. Fără ei oferta de forţă de muncă nu se poate menţine stabilă", a afirmat el pentru DW.
În Europa este nevoie de imigranţi
În întreaga Uniune Europeană două treimi din locurile de muncă înfiinţate între 2019 şi 2023 au fost ocupate de cetăţeni din afara UE, arată Fondul Monetar Internaţional. Aici se poate vedea cât este Europa de dependentă de forţa de muncă a imigranţilor. La nivel mondial au existat în 2022, potrivit estimărilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO), 167,7 milioane de migranţi în scop de lucru. Asta a reprezentat 4,7 la sută din întreaga populaţie a lumii aflată la vârsta activă. Mai bine de două treimi dintre ei (144,7 milioane) trăiau în ţări în care salariile sunt mari.
Vize temporare în locul permiselor de şedere permanentă
Deşi în 2024 numărul imigranţilor de durată s-a redus, migraţia temporară sau sezonală în scop de muncă a rămas, potrivit OECD, stabilă. Aici s-a văzut preferinţa guvernelor pentru programe pe termen scurt, care să poată fi extinse sau limitate în funcţie de nevoi. "Dorinţa este aceasta: hai să-i aducem pe oameni atunci când avem nevoie de ei şi să închidem porţile când nu ne mai trebuie - pe toţi ceilalţi nu mai vrem să-i primim pe termen lung la noi în ţară", a explicat experta Sharma.
Programe limitate sezonal sunt la mare cerere în Australia, Europa şi America de Nord pentru suplimentarea temporară a forţei de muncă în domeniile agricultură, îngrijire şi construcţii. Dar şi pentru tehnicieni şi forţă de muncă de înaltă calificare există tot mai multe programe de imigraţie limitate în timp, potrivit datelor OECD.
Birocraţia îi ţine pe imigranţi în joburi cu calificare redusă
OECD le cere ţărilor industrializate nu doar să atragă mai mulţi imigranţi în scop de muncă dar să se şi concentreze să-i integreze mai bine pe aceştia pe piaţa muncii. Statele industrializate au explicat că premise importante sunt cunoaşterea limbii şi acces la servicii sociale alături de recunoaşterea calificărilor. Imigranţii au foarte frecvent joburi cu mult sub calificarea lor.
În Germania recunoaşterea diplomelor şi atestatelor profesionale durează ani în şir, ceea ce îi descurajează pe muncitorii străini să vină la lucru. Din acest motiv ţării îi lipsesc în prezent aproximativ trei milioane de muncitori.
Retorica agresivă a preşedintelui Trump şi a altor politicieni de dreapta legată de imigraţie a produs "unde de şoc" la nivel internaţional şi a marcat percepţia în India şi nu numai, a explicat Sharma. "Reacţiile dintr-o ţară neprietenoasă în care este atâta de greu să găseşti un job joacă un rol important în mişcările migratoare. În plus limitări suplimentare în SUA impuse imigraţiei forţei de muncă ar putea stimula imigraţia ilegală", a avertizat experta.
Autor: Nik Martin