Se înțelege din surse bine informate că nici premierul nu era foarte mulțumit de ministrul Educației, Daniel David, și nici ministrul de complicațiile funcției, cărora nu a știut mereu să le răspundă adecvat.
Daniel David susține că s-a retras din funcția de ministru al Educației fiindcă nu-și dorește o carieră politică, fiindcă acum un an sub Guvernul Ciolacu a acceptat funcția doar temporar „pentru a ajuta țara” și sistemul de educație-cercetare „în situațiile de criză pe care le-au traversat”.
În plus, se teme că dacă mai rămâne la minister ar putea să nu se mai poată „reconecta cu profesia”, pentru că se consideră „în primul rând un psiholog”.
Daniel David, 53 de ani, a fost numit de PNL ca ministru și este profesor de psihologie la Universitatea Babeș-Bolyai, unde a fost și rector, cercetările sale au apărut în publicații internaționale, iar o vreme a evaluat instituții academice importante din UE și SUA.
Anunțul demisiei, motivele plecării din funcție și un succint raport al rezultatelor sale în fruntea Educației au apărut pe blogul său personal.
Poate și fiindcă s-a temut să vină în fața jurnaliștilor să-și explice poziția, mai ales că în ultimele șase luni nu a mai făcut nicio conferință de presă, iar așa-zisele sale reforme au fost contestate nu doar de sindicate, ci și de specialiști.
Spre exemplu, noua programă pentru literatura română care ar urma să se predea la clasa a IX-a începând de anul viitor a fost considerată „anacronică” de profesorul Liviu Papadima de la Facultatea de Litere a Universității București, care a spus că seamănă bine cu ceea ce învăța el ca licean în urmă cu 50 de ani.
Mai mulți critici literari și profesori de liceu au criticat dur schimbările, iar erorile și lipsurile din perioada mandatului său au fost consemnate și de Institutul de Științe ale Educației în rapoarte pe care Daniel David nu a vrut să le facă publice.
O investigație făcută de Edupedu.ro a scos la iveală că profesorul David a cenzurat și falsificat datele cercetătorilor de la acest institut care contraziceau măsurile de austeritate luate de minister.
Austeritatea a început în România prin tăierea burselor elevilor și studenților. A rămas celebră declarația lui Daniel David că „din premiul primit, olimpicii își pot da singuri o bursă de merit în fiecare lună”. O formulă care ne arată câți bani face meritocrația în România.
A fost primul dintre miniștrii actualului cabinet care a aplicat reduceri și tăieri. Efectul a fost imediat și a bulversat întregul sistem de învățământ pornind de la ideea profesorului David că educația ar avea „o contribuție mare” la deficitul țării.
Măsurile au fost pe măsura strategiei sale: a decis mărirea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar, creșterea numărului maxim de elevi în clase, desființarea burselor de performanță și reziliență introduse prin lege în 2023, reducerea burselor de merit, plafonarea fondului alocat burselor universitare la 10% din salariul minim net/lună/student.
Toate economiile propuse de Daniel David care au dat peste cap Educația au fost în final de doar 0,02 din Produsul Intern Brut al României, după aritmetica Consiliului Fiscal.
Plecarea ministrului David a fost aplaudată de profesori pe rețelele sociale. Sindicatele de profil sunt la rândul lor ușurate, dar consideră că deocamdată e vorba doar despre „un eveniment politic” nu despre o „rezolvare a crizei”.
Profesorul Daniel David a fost primul ministru al Educației care a propus de bună voie reducerea bugetului instituției pe care o conduce. Educația face parte din Strategia de Securitate a României, iar legea de bază a învățământului prevede o alocare anuală de 6% din PIB.
În 2005, un alt profesor, tot de la Cluj, Mircea Miclea a renunțat la fotoliul Educației pentru că nu a primit pentru învățământ banii promiși prin lege. După 20 de ani, Daniel David pleacă din fruntea aceluiași minister după ce a încâlcit, birocratizat și sărăcit cel mai important și mai de viitor domeniu.