Italia a decis să se alăture Belgiei în opoziția față de planul Uniunii Europene de a direcționa către Ucraina cele aproximativ 210 miliarde de euro din activele statului rus înghețate în Europa, potrivit unui document intern consultat de Politico.
Poziția Romei, una dintre cele mai influente capitale europene, lovește direct în eforturile Comisiei Europene de a obține rapid un acord politic asupra acestei soluții de finanțare.
Intervenția Italiei vine cu mai puțin de o săptămână înaintea summitului Consiliului European din 18-19 decembrie, unde Comisia speră ca statele membre să cadă de acord asupra folosirii rezervelor rusești blocate la Euroclear, în Belgia, pentru sprijinirea economiei Ucrainei, grav afectată de război.
Până acum, Belgia a fost aproape singură în opoziția sa, guvernul de la Bruxelles invocând riscul ca statul belgian să fie obligat să returneze integral banii dacă Rusia ar reuși, pe cale legală, să îi recupereze. Această poziție a fost însă lipsită de susținerea unui aliat cu greutate, cel puțin până acum.
Italia a schimbat însă ecuația diplomatică, elaborând împreună cu Belgia, Malta și Bulgaria un document comun prin care solicită Comisiei să analizeze „opțiuni alternative” de finanțare a Ucrainei, fără a recurge direct la activele rusești înghețate.
Cele patru state cer Comisiei și Consiliului „să continue explorarea și discutarea unor opțiuni alternative, conforme cu dreptul UE și cu dreptul internațional, cu parametri predictibili și cu riscuri semnificativ mai mici, pentru a răspunde nevoilor financiare ale Ucrainei, pe baza unui mecanism de împrumuturi la nivelul UE sau a unor soluții de tip «bridge»”.
În esență, este vorba despre un „plan B”, care ar presupune emiterea unei datorii comune a UE pentru finanțarea Ucrainei în anii următori. Această variantă este însă controversată: criticii avertizează că ar adânci povara datoriei pentru state precum Italia și Franța și, în plus, ar necesita unanimitate, ceea ce înseamnă că ar putea fi blocată de premierul ungar Viktor Orbán, cunoscut pentru pozițiile sale favorabile Kremlinului.
Chiar dacă acest grup de patru state - inclusiv cu sprijinul Ungariei și Slovaciei - nu ar putea forma o minoritate de blocaj, poziția lor publică slăbește serios șansele Comisiei de a obține un acord politic rapid, chiar săptămâna viitoare.
Deși premierul italian Giorgia Meloni a susținut constant sancțiunile împotriva Rusiei, coaliția guvernamentală de la Roma este divizată în privința sprijinului pentru Ucraina. Vicepremierul de extremă dreapta Matteo Salvini a adoptat o poziție mai prietenoasă față de Moscova și a susținut planul președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina.
Rezerve față de folosirea mecanismelor de urgență
În documentul comun, cele patru țări își exprimă și scepticismul față de intenția Comisiei de a recurge la mecanisme de urgență pentru a modifica regulile actuale privind sancțiunile și a menține pe termen lung înghețate activele rusești.
Deși au votat în favoarea acestui mecanism, invocând necesitatea păstrării unității europene, ele subliniază că acest vot nu înseamnă un acord automat pentru folosirea efectivă a activelor. „Acest vot nu anticipează în niciun fel decizia privind posibila utilizare a activelor rusești imobilizate, decizie care trebuie luată la nivelul liderilor”, se arată în document.
Mecanismul juridic pentru înghețarea pe termen lung a fondurilor are rolul de a reduce riscul ca state cu guverne pro-Kremlin, precum Ungaria și Slovacia, să returneze banii Rusiei. Oficialii europeni susțin că această soluție limitează șansele Kremlinului de a-și recupera activele într-un eventual acord de pace postbelic și întărește, implicit, planul UE de a folosi acești bani.
Cele patru state avertizează însă că această abordare „implică consecințe juridice, financiare, procedurale și instituționale de foarte mare amploare, care ar putea depăși cu mult acest caz specific”, ridicând semne de întrebare asupra precedentului creat.
G.P.