Dacă duminică ar fi alegeri, 38% dintre români ar vota AUR (INSCOP, noiembrie 2025), care la fel ca toate mișcările radicale de dreapta, încearcă să submineze statul cu instituțiile sale. Liderii AUR au început să fabrice documente programatice prin care demonstrează că statul național ar fi subminat de instituțiile europene, iar legile țării ar fi mai degrabă în favoarea Aliaților decât a României. Totul pentru a slăbi atașamentul românilor față de UE și NATO, rezultat din cercetările sociologice.
Ce conţine Rezoluţia AUR?
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și-a schimbat tactica, după cum rezultă în urma Congresului care a avut loc ieri, în mod simbolic, la Alba Iulia.
George Simion a fost reales președinte, iar poziția a doua a fost adjudecată de Dan Dungaciu, discipolul șefului Institutului de Sociologie, Ilie Bădescu, naționalist de școală veche și admirator al lui Alexandru Dughin. Altfel spus, Dungaciu se va ocupa de problemele doctrinare și de propagandă, într-un fel diferit: AUR va folosi picătura chinezească pentru a le arăta românilor că salvarea se face pe cale națională, nu europeană, că Ucraina trebuie să facă pace cât mai repede, că Rusia nu e atât de rea pe cât pare.
Pentru început, în Rezoluția AUR adoptată de Congres sunt citate cauzele discutate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care dau întâietate deciziilor acestei instituții în fața celor naționale. Analiza pe care o fac experții AUR, fără prea multe finețuri și detalii, sugerează că sunt pe aceeași lungime de undă cu Înalta Curte de Casație și Justiție.
Contradicția dintre Înalta Curte și instanța europeană nu e nouă, de altfel și decizii dilematice ale CCR au fost puse sub semnul întrebării de Curtea de la Luxemburg, mai ales când a fost vorba despre prescripțiile dosarelor de corupție. Atunci, unii judecători români au refuzat să aplice hotărârea Curții Constituționale privind prescripțiile, în ciuda insistențelor Înaltei Curți și au mizat pe argumentele judecătorilor europeni.
AUR face un fel de exercițiu prin care încearcă să demonstreze că judecătorii de la Luxemburg n-ar fi îndreptățiți să dea soluții în privința situațiilor critice din statele UE.
În Rezoluția AUR se vorbește despre „schimbarea fundamentală a naturii UE” care „s-a produs pe cale jurisprudențială, ocolind procesul democratic”, iar acum UE ar avea o „arhitectură federală”, care nu a fost votată de cetățenii ei.
Destui magistrați gândesc la fel și e un prim pas pentru a le arăta acestora că sunt de aceeași parte a baricadei. În același timp, e o formulă prin care AUR vrea să demonstreze că e gata să preia puterea. PSD are o viziune similară, iar liderul său, Sorin Grindeanu a vorbit despre „un patriotism economic matur” și a promis investiții în producția internă și „protejarea capitalului românesc”.
Întoarcerea la naționalism vine odată cu ideile conspiraționiste care se vântură pe rețelele sociale. Un recent sondaj făcut la nivel european a scos la iveală că peste 40% dintre români cred că guvernul intenționează să înlocuiască populația cu imigranți, 39% susțin că vaccinurile cauzează autism, 40% că schimbarea climatică e o minciună (TRUDEM, august 2025).
Ușurința manipulării prin rețelele sociale
Românii au, însă, încredere în Uniunea Europeană în proporție de 56% (Eurobarometru, mai 2025), față de 52% cât este media europeană. Majoritatea rămâne deci orientată spre Vest.
În același timp, numărul suveraniștilor e în creștere. Pe măsură ce partidele tradiționale eșuează în găsirea soluțiilor de ieșire din criză și în eradicarea corupției, încrederea oamenilor în instituțiile statului scade, în vreme ce popularitatea radicalilor crește.
Naționalismul radicalilor urmărește după modelul premierului ungar Viktor Orban să slăbească legăturile țării cu UE, să refacă punțile cu Rusia sub pretextul nevoii de energie ieftină, să scadă investițiile în Apărare invocând pacea, să aibă un lider de mână forte.
Viitorul e incert între optimismul dat de sondajele care arată că peste 50% dintre români sunt proeuropeni și pesimismul cercetării din care se vede că două treimi dintre români cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun (INSCOP, iulie 2025). Peisajul e completat cu ușurința manipulării prin rețelele sociale, cum s-a întâmplat la prezidențialele de anul trecut.
Tentația naționalismului revine peste tot în Europa ca o boală de care continentul nu s-a vindecat de tot după al Doilea Război Mondial.
Sabina Fati