În România, pe măsură ce numărul consumatorilor de droguri crește, vârsta acestora scade ajungând chiar și la 11-12 ani. Factorii favorizanți sunt violența domestică, destrămarea familiilor, bullying-ul, abandonul școlar.
În ședința de luni a Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost prezentat Raportul privind activitățile desfășurate și rezultatele obținute în ceea ce privește prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri în școli, fenomen care constituie „un risc la adresa siguranței naționale“.
Comunicatul Administrației Prezidențiale indică „progresele în dezvoltarea unui sistem național unitar de monitorizare și raportare“, precum și „extinderea rețelei de centre de tratament pentru persoane afectate de adicții“.
Consumul de droguri în școli este o problemă tot mai greu de prevenit și monitorizat. Agenția Națională Antidrog, care avea mai puțin de 300 de angajați și care în 20 de ani și-a dovedit ineficiența, a fost desființată anul trecut și înlocuită cu Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, aflată în subordinea primului ministru.
Transferul competenței de asistență de la Ministerul de Interne către Ministerul Sănătății a trebuit să aștepte două decenii până când autoritățile să realizeze că adicţia şi consumul de droguri sunt o problemă de sănătate publică, nu o problemă de infracţionalitate, mai ales atunci când vorbim despre copii. Plantarea polițistului în fața școlii nu rezolvă procurarea de droguri și nici consumul.
Drogurile sintetice devin din ce în ce mai răspândite, apar noi substanțe necunoscute, iar medicii sunt puși deseori în dificultate atunci când își tratează pacienții.
Școlile din România au un deficit major de consilieri și psihologi
În România, pe măsură ce numărul consumatorilor de droguri crește, vârsta acestora scade, ajungând chiar și la 11-12 ani.
Factorii favorizanți sunt violența domestică, destrămarea familiilor, bullying-ul, abandonul școlar și, nu în ultimul rând, evadarea din realitate în spațiul online. În multe cazuri, părinții nu cunosc semnele care să indice suspiciunea consumului de droguri, de la schimbări bruște în comportamentul copilului la agresivitate sau refuzul de a comunica.
Tratamentul de specialitate, reabilitarea, reintegrarea socială şi recuperarea sunt termeni pe care îi auzim tot timpul atât din gura politicienilor, cât și a autorităților învestite cu aceste sarcini, dar lucrurile se opresc aici.
România are doar 47 de Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog și un singur Centru Post-cură de adicții pentru minori la Spitalul de Psihiatrie Voila. După o perioadă petrecută sub tratament într-un spital sau o secție de psihiatrie, în cele mai multe cazuri, elevii și adolescenții se reîntorc la consumul de droguri „clasice“ sau, cei mai mulți, la etnobotanice, care sunt ieftine, ușor de procurat, dar și foarte periculoase.
La nivel național, sunt cazuri în care există doar un psiholog sau un consilier școlar la 1.000 de elevi. Psihologul este extrem de important nu doar în prevenire și consiliere, ci mai ales atunci când elevul deja dependent de droguri simte nevoia să se confeseze și să ceară ajutor în afara familiei.
Cei mai mulți elevi sunt de acord cu introducerea cursurilor antidrog în programa școlară
Un studiu realizat de organizația Salvați Copiii arată că trei din zece minori știu pe cineva care a consumat droguri, fie din familie, fie din cercul de prieteni.
Aproape 80% dintre români sunt nemulţumiţi de acţiunile autorităţilor în ceea ce priveşte combaterea consumului de droguri, conform unui sondaj realizat de INSCOP în iunie 2024.
Potrivit aceleiași surse, cei mai mulți cred că soluțiile împotriva consumului de droguri sunt înăsprirea pedepselor pentru traficanți (legislația în vigoare prevede pedepse între 15 și 20 de ani pentru traficul de droguri de mare risc) și înăsprirea controalelor la frontieră, în timp ce doar 9,8% cred în campaniile de informare pentru a preîntâmpina riscurile consumului de stupefiante și doar 8,9% indică îngrijirea mai bună a consumatorilor de droguri pentru a scăpa de dependenţă.
Ultimii doi indicatori ne arată cât de puțină încredere au mai ales părinții în planurile, strategiile, angajamentele autorităților care au rămas de-a lungul timpului doar pe hârtie.
Deși pericolul acestui flagel a fost pe ordinea de zi a ședințelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării de-a lungul anilor, nu a condus la elaborarea unor strategii coerente care să diminueze traficul, deținerea și consumul de droguri.
Anul trecut, Prefectura Capitalei a inițiat un sondaj în școlile din București în contextul unei dezbateri publice privind introducerea testelor antidrog în școli. Peste 60% dintre elevi au răspuns pozitiv, iar 50% au fost de acord cu analize periodice de sânge. Pe de altă parte, 77% dintre elevii care au participat la sondaj au răspuns că introducerea cursurilor antidrog în programa școlară ar fi benefică.