Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit, luni, la Palatul Cotroceni şi a aprobat noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării, propusă de preşedintele Nicuşor Dan.
Proiectul va fi prezentat de către președintele României în Parlament, pentru a fi dezbătut și aprobat, prin hotărâre, în ședință comună a celor două Camere.
”Strategia exprimă viziunea Președintelui, aceea a unei Românii moderne și sigure, care se bucură de pace și de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetățenilor săi, în serviciul drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora, cu instituții transparente și integre, orientate exclusiv către binele public”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.
În cadrul şedinţei de luni, membrii Consiliului au aprobat, în continuare, Evaluarea privind riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile prognosticate pentru anul 2026, precum şi Analiza Strategică a Apărării.
”Aceste documente au ca scop identificarea şi elaborarea recomandărilor necesare gestionării provocărilor la adresa securităţii naţionale, adaptarea Armatei la noul mediu strategic, la modificările majore ale situaţiei internaţionale de securitate, precum şi la angajamentele naţionale asumate în cadrul NATO şi UE.
În actualul context regional şi internaţional, se impune consolidarea eforturilor României privind întărirea securităţii naţionale pe toate palierele, în vederea îndeplinirii scopului fundamental al politicii de apărare: garantarea suveranităţii, independenţei, unităţii şi integrităţii teritoriale ale ţării. Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea graniţelor şi, în acelaşi timp, să-şi întărească rezilienţa naţională”, precizează comunicatul.
De asemenea, este necesară creşterea capacităţii de luptă a Armatei României şi accelerarea revitalizării industriei naţionale de apărare, domeniu aflat în strânsă legătură cu proiectele de retehnologizare, cercetare-dezvoltare şi programele de înzestrare derulate în cooperare cu state NATO şi UE.
”Aceste proiecte vor aduce beneficii economice şi tehnologice interne generate prin mecanisme de offset şi cooperare industrială. Armata României va dispune de forţe cu înaltă capacitate de reacţie, destinate îndeplinirii misiunilor constituţionale şi angajamentelor asumate în cadrul NATO, UE şi al altor organizaţii internaţionale, ceea ce presupune creşterea numărului de militari activi şi de rezervişti bine pregătiţi”, mai arată CSAT.
Definirea, proiectarea şi dezvoltarea capabilităţilor militare de apărare pentru perioada următoare reflectă deteriorarea mediului de securitate, vulnerabilităţile interne şi tendinţele globale cu impact asupra securităţii naţionale, precum şi noile ţinte de capabilităţi.
A fost aprobată cererea României pentru programul SAFE
De semenea, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat cererea României pentru programul SAFE, în valoare totală de peste 16,6 milioane de euro, din care 75% pentru achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă, iar diferența de 25% pentru cele două capete de autostradă – Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni.
Cele mai consistente programe ale României au o condiție de producție în țară de minimum 50%, în unele cazuri acest procent urmând a fi de 100% din rațiuni de securitate și suveranitate asupra unui proces critic de producție.
În perioada următoare, Comisia Europeană va analiza fiecare propunere, iar până la finalul lunii ianuarie va aproba planurile naționale trimise.
Toate programele SAFE trebuie să fie finalizate până în 2030, ceea ce presupune proceduri accelerate pentru livrarea programelor și pentru realizarea investițiilor pentru capacitățile de producție necesare.
Prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri
Un alt subiect inclus pe ordinea de zi a fost Raportul privind activitățile desfășurate și rezultatele obținute în ceea ce privește prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, fenomen care constituie un risc la adresa siguranței naționale, influențat de factori internaționali și locali.
Raportul a evidențiat progresele în dezvoltarea unui sistem național unitar de monitorizare și raportare, extinderea rețelei de centre de tratament pentru persoane afectate de adicții și consolidarea controlului asupra precursorilor de droguri, prin activitatea Poliției Române.
Au fost prezentate rezultatele operaționale obținute în cooperarea internațională, inclusiv destructurarea unor grupări transnaționale de trafic de droguri.
Aceste evoluții confirmă angajamentul ferm al instituțiilor statului de a acționa coordonat, cu responsabilitate și determinare, pentru protejarea comunităților și pentru reducerea impactului acestui fenomen asupra societății, în special asupra tinerilor.