Marte este o planetă deșertică, cu dune, canioane și vânturi surprinzător de rapide. Dar și multe mistere. Unul dintre acestea a fost însă descifrat. E vorba despre șanțurile adânci care multă vreme i-a nedumerit pe astronomi.
Oamenii de știință cred că blocurile de gheață carbonică (gheață uscată) sunt cele care au săpat aceste structuri pe Planeta Roșie.
Atmosfera rarefiată a planetei Marte este alcătuită aproape complet din dioxid de carbon, iar iarna, planeta deja rece devine și mai rece. Aerul se transformă în gheață solidă și se depune pe suprafață. Primăvara, această gheață trece direct din stare solidă în gaz, proces în timpul căruia nu stă pe loc.
Cercetătorii de la Universitatea Utrecht au bănuit și au testat ipoteza conform căreia blocurile de gheață ar fi de vină pentru enigmaticele șanțuri de pe suprafața planetei. Folosind Mars Chamber de la Open University, ei au recreat pante similare celor de pe Marte și au observat comportamentul blocurilor de gheață carbonică pe acest tip de suprafață, scrie IFLScience.
Dacă panta era mai abruptă de 22,5°, blocurile alunecau, formând canale drepte și puțin adânci, cu margini neclare. Însă pe pante mai line s-a întâmplat ceva cu adevărat ciudat.
„Am încercat diverse lucruri, simulând pante de dune la diferite unghiuri. Am lăsat un bloc de gheață de CO₂ să cadă de sus și am observat ce se întâmplă”, a spus unul dintre cercetători, dr. Lonneke Roelofs.
„După ce am găsit panta potrivită, am văzut rezultatele: blocul de gheață a început să sape în pantă și să se deplaseze în jos”, a mai spus omul de știință.
Blocul de gheață care „săpa” continua să sublimeze, iar dioxidul de carbon eliberat crea o presiune internă care arunca nisipul în toate direcțiile.
Pe măsură ce cobora, lăsa în urmă un șanț adânc, șerpuitor, cu margini ridicate de-o parte și de alta.
„Blocurile de gheață de CO₂ se formează pe dunele deșertice din emisfera sudică a lui Marte. În timpul iernii, o pătură de gheață de CO₂ acoperă întreaga suprafață a câmpurilor de dune, uneori până la o grosime de 70 cm! Primăvara, gheața începe să se încălzească și să sublimeze.
Ultimele rămășițe se află pe partea umbrită a vârfurilor dunelor – iar de acolo se desprind blocurile atunci când temperatura crește suficient. După ce alunecă până la baza pantei, gheața continuă să se sublimeze până când tot CO₂-ul se evaporă. Ce rămâne este o adâncitură în nisip, la baza dunei”, e concluzia oamenilor de știință, care se găsește și într-un raport publicat de Geophysical Research Letters.