Ce s-a întâmplat în alegerile parlamentare din Olanda (Țările de Jos) la sfârșitul lunii nu preocupă pe mai nimeni la București, dar mesajul care vine de acolo e unul puternic și va avea impact în viitorul apropiat și în România.
E paradoxal că nicio formațiune politică din țară nu promovează un mesaj anti-european, nici măcar AUR, partid extremist, manevrat de Rusia. Plecarea din UE nu e susținută de opinia publică, deși rețelele de influență ale Moscovei care acționează în țară au promovat intens, în ultimii ani, ideea unui RO-Exit, pe modelul Brexit, dar n-a prins.
Cu toată susținerea publică pentru apartenența la UE și NATO, e uimitor cât de puțin atenți sunt oamenii politici din țară la ce se întâmplă pe continent și în lumea occidentală, care sunt efectele unei mișcări politice, ale unei dezbateri majore sau ale unor curente de opinie.
În România, partidele și liderii lor practică un mimetism întârziat. Adoptă o doctrină sau alta doar dacă a devenit dominantă pe o mare piață politică, de exemplu, SUA, Marea Britanie, Franța și mai puțin Germania, Ungaria etc.
Lepădarea de progresism
A fost comic cum, peste noapte, în urmă cu un an, toate formațiunile politice de la noi, într-o măsură mai mare sau mai mică, au devenit trumpiste, MAGA, conservatoare, naționaliste, în urma victoriei lui Donald Trump în alegerile americane.
Au existat oameni politici oportuniști, de exemplu - Victor Ponta, care au călătorit în SUA, la Mar-a-Lago, reședința privată a președintelui american, pentru a-și arăta atașamentul față de noul lider al SUA și față de MAGA.
Mai mult, Sorin Grindeanu, liderul PSD, o formațiune care se prezintă a fi de stânga, deși are o tot mai firavă legătură cu social-democrația, a propus scoaterea cuvântului “progresist” din statutul partidului, termen care caracteriza viziunea politică a formațiunii, asociată cu dezvoltarea societății și de care s-a făcut mare caz de-a lungul timpului.
“Astăzi, în cadrul reuniunii Consiliului Politic Național al PSD, am propus o modificare esențială a Statutului Partidului Social Democrat, care clarifică identitatea și direcția noastră doctrinară. Am renunțat la ideea de partid progresist, deoarece definirea adoptată în anii 2000 nu mai are nicio legătură cu ceea ce reprezintă astăzi”, a anunțat Sorin Grindeanu, în cadrul Consiliului Politic Național, de la jumătatea lunii octombrie.
Cu alte cuvinte, pentru că acest termen a fost denaturat în confruntarea politică, devenind o etichetă negativă în urma campaniilor desfășurate de Donald Trump, conducerea PSD s-a predat și a transformat progresul în regres.
O mică schimbare în Europa care anunță una mai mare
Acțiunea și reacțiune sunt observabile și în politică, nu sunt numai termene ale unui principiu newtonian. O mișcare ideologică extremă va produce una de aceeași intensitate, contrară.
La umbra temelor propuse în ultimul deceniu de ideologii de extremă stânga - de la dărâmarea statuilor, cenzurarea cărților, rescrierea istoriei, a filmelor și până la excesivele acțiuni din jurul minorităților sexuale, care au timorat persoanele religioase - s-a format o reacție conservatoare care a măturat lumea occidentală, provocând proliferarea extremismului politic de dreapta, limitarea și interzicerea unor drepturi fundamentale, corupție, autoritarism și conflicte militare sângeroase.
În Olanda, D66, o formațiune politică de centru, social-liberală, a obținut același număr de locuri în Parlament, 26, ca partidul de extremă dreapta al lui Wilders, marele câștigător din urmă cu doi ani.
Revenirea partidelor centriste, de stânga sau de dreapta, indică o schimbare importantă în opțiunile alegătorilor europeni.
Eșecul înregistrat de politicile extremei drepte în țările în care au ajuns la guvernare, singure sau în coaliții, va provoca, în final, o reducere a populismului, presiunea alegătorilor fiind tot mai mare pe guvernele occidentale pentru a rezolva probleme concrete - ieftinirea locuințelor, reducerea prețurilor la alimente, ușurarea accesului la asistență medicală, scăderea costurilor cu educația copiilor, creșterea salariilor, crearea de noi locuri de muncă.
Un semnal care a trecut neobservat
În ultimul deceniu, valorificând oportunitățile oferite de rețelele sociale, oamenii politici au reușit să lanseze o serie de dezbateri false, să mute atenția opiniei publice pe teme marginale, cu potențial de a crea interes și tensiune, ascunzând astfel adevăratele probleme cu care se confruntau oamenii - polarizarea societății, corupția și scăderea calității vieții.
Încet, încet, magia comunicării instantanee, a clipurilor video scandaloase aflate la un click distanță, a teoriilor conspiraționiste și informațiilor false a fost interiorizată la nivelul societății, tot mai mulți oameni începând să conștientizeze pericolul populismului și toxicitatea rețelelor sociale.
Schimbarea nu va veni peste noapte. Vor fi încă multe poziționări extreme, dar accidente de genul celui petrecut în Olanda vor apărea și în alte țări din Europa.
Nu ar fi o mare mirare ca în timp ce PSD se luptă cu progresismul din statut, undeva în România, o formațiune de stânga, susținută masiv de tinerii care nu se mai regăsesc în politica părinților, să facă ravagii la alegerile parlamentare din 2028.
Ce a reușit Nicu Ștefănuță la europarlamentarele de anul trecut, o rară victorie din postura de independent, pe lângă faptul că a fost o mare surpriză, a reprezentat și un semnal că partea de centru-stânga a eșichierului politic e total descoperită.
Fuga de MAGA
Donald Trump a ajuns la o cotă de susținere publică de sub 40%, cea mai scăzută a unui președinte american la mai puțin de 300 de zile de când e în funcție.
Așa că toți cei care s-au înghesuit să se gudure la picioarele lui și să-i adopte ideile politice în viitorul apropiat nu vor ști cum să se distanțeze mai rapid de tot ce înseamnă Trump și MAGA. Acest fenomen va fi valabil și-n România.
Ar fi un semnal încurajator dacă liderii politici din România n-ar mai sta cu gura căscată la toți populiștii lumii, încercând să caute scurtături pentru a ajunge la putere, dar și noi modalități de a-i păcăli pe alegători, ci ar sta cu urechea plecată la ce spun oamenii, încercând să livreze, cât de cât, ceva util societății, să rezolve probleme, nu să tot creeze unele noi.