Înainte de a-și anunța intenția de a intra în cursa pentru președinția României, Victor Ponta s-a instalat la Mar-a-Lago, a jucat golf și s-a mișcat pe planeta populată cu personaje exotice a lui Donald Trump.
Încă din luna decembrie a anului trecut, când țara se afla sub șocul produs de Călin Georgescu, fostul prim-ministru a început să posteze pe rețelele sociale imagini cu el în Florida și să anunțe că a început o revoluție globală odată cu victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA.
După zece ani în care Victor Ponta a dispărut din prima linie a politicii românești, brusc și-a aruncat la gunoi tricoul cu Che Guevara, figura magică a socialismului global, înlocuindu-l cu șapca roșie a mișcării conservatoare MAGA, adaptându-i sloganul în „România pe primul loc”, orice ar fi însemnând acest lucru.
Și astfel, învinsul lui Iohannis din 2014 a început o nouă călătorie spre Palatul Cotroceni.
De această dată, în lipsa sprijinului PSD, Victor Ponta a mizat pe Donald Trump, sperând ca influența pe care o are acesta în SUA și legendara revenire la putere să-l ajute, prin contaminare, și pe el în România.
Dar la jumătatea campaniei electorale, deși multă vreme a fost văzut ca favorit pentru intrarea în finala prezidențială, situația lui politică s-a complicat brusc din cauza cetățeniei sârbe, a unei decizii luate la inundații atunci când era prim-ministru, dar și a lui Trump.
Elena Lasconi, Crin Antonescu și George Simion, candidați și ei la președinție, au fost, de asemenea, seduși de succesul noului președinte american, iar în discursurile lor au făcut dese referiri la noul lider, mizând pe faptul că în România s-a răspândit printre alegători entuziasmul în ce-l privește pe Donald Trump.
Ziua fatidică a eliberării
Chiar dacă a fost așa, deși datele arată contrariul, entuziasmul a luat sfârșit odată cu „Ziua Eliberării”, decretată de președintele american prin decizia arbitrară de mărire consistentă a taxelor pe mărfurile de import, ceea ce a provocat prăbușirea burselor și declanșarea unui război comercial, în principal cu China, dar și cu Canada, Europa, Japonia etc.
Și până în data de 2 aprilie, ziua eliberării cu pricina, Trump și-a ostilizat aliații, a intrat în confruntare cu Danemarca pe tema Groenlandei, cu Canada, Mexic și Comisia Europeană, dar supra-taxarea a reprezentat momentul fără întoarcere, cel în care o mare parte din opinia publică internațională a înțeles că deciziile lui Trump n-au nicio logică, mai ales că după șocul provocat a început să facă pași înapoi, întreaga lume ajungând într-o situație dificilă, fiind posibilă o nouă recesiune cu toate consecințele negative.
Într-un sondaj realizat de Avangarde la sfârșitul lunii februarie, doar 22% dintre români aveau încredere în Donald Trump, 36% n-aveau nicio opinie, iar restul de 42% nu aveau încredere în noul președinte american.
Cu toate că datele au fost publice, mai mulți candidați la președinție s-au asociat cu Trump și au evitat să-i critice atacurile la adresa Europei, NATO și chiar la adresa României, făcute prin reprezentanții săi Vance și Musk, mizând pe faptul că liderul SUA e simpatizat în țară, mai ales de suveraniștii lui Georgescu.
Situația a devenit volatilă după data de 2 aprilie, Ziua Eliberării, atunci când lumea a devenit îngrijorată din cauza comportamentului haotic al lui Trump.
Astăzi, în opinia mea, e chiar toxic pentru un candidat la președinție să se asocieze cu Trump, candidatul respectiv putând pierde chiar voturi din cauza neîncrederii cu care e privit liderul american.
Victor Ponta face mare caz de vizita lui Trump JR. în România, eveniment anunțat pentru data 28 aprilie.
Fostul lider PSD speră ca asocierea sa cu fiul președintelui american, alături de care și-a mai făcut selfie-uri în trecut, să fie decisivă pentru intrarea în finala prezidențială, dar în actualul context, întâlnirea se poate transforma foarte bine într-un dezastru pentru Victor Ponta.
Putiniștii pro americani
Aducerea lui Trump JR. în țara noastră este, paradoxal, o operațiune de propagandă politică realizată de persoane care au fost implicate în crearea unui curent pro Rusia în România.
Fiul președintelui american face un turneu în țări din fostul bloc sovietic, care au, acum, conduceri prietenoase cu Putin sau sunt vizate de Kremlin prin atacuri hibride pentru a reintra sub influența Moscovei.
Trump JR. va vizita Serbia, Ungaria, Slovacia, Cehia, România și Bulgaria. Partenerul media al evenimentului de la București e RTV, o televiziune controlată de Sebastian Ghiță, un milionar refugiat la Belgrad, susținător al lui Victor Ponta.
Rețelele de influență de la București, care au promovat intens în ultimii ani interesele Kremlinului în România, cele care l-au susținut pe Georgescu și au colaborat cu Moscova pentru a-l impune președinte în urma unei campanii electorale trucate, după ce Donald Trump a câștigat alegerile în SUA, au devenit peste noapte pro americane, mizând pe faptul că liderul republican, pe parcursul anilor, nu i-a fost niciodată ostil lui Putin.
Semnalul schimbării steagului de luptă a venit de la Moscova, o dovadă fiind modificarea retoricii oficiale a propagandei Kremlinului, difuzată la televiziunile și în presa din Rusia, controlată de Putin.
Un plan fără fisură, pe hârtie
Astfel, brusc, cei care au criticat ajutorul SUA oferit Ucrainei, NATO, parteneriatul strategic dintre România și America, au devenit susținătorii lui Trump, prietenul lui Putin.
Problema tuturor celor care și-au legat destinul și aspirațiile de președintele american constă în faptul că acesta n-a performat politic.
S-a dezumflat rapid ca un balon în urma unor decizii controversate, ostilizându-și atât inamicii cât și aliații.
În haosul general care s-a instalat la Casa Albă, toată lumea a pierdut, în frunte cu Putin, iar degringolada de acolo s-a întins ca o epidemie în întreaga lume.
Prăbușirea curentului trumpisto-putinisto-georgist în România a putut fi sesizat cel mai bine în cazul interviului pe care l-a dat Călin Georgescu, candidatul pro rus în alegerile din 2024, cu Tucker Carlson, de asemenea un influencer apropiat de Kremlin.
Pe canalul de YouTube al Realității TV, postul de televiziune care l-a promovat obsesiv pe Călin Georgescu, interviul care a fost promovat ca „exploziv” a strâns într-o săptămână mai puțin de 40.000 de vizualizări.
Pentru comparație, un interviu al Oanei Zamfir și Vlad Craioveanu cu Theodor Paleologu, la emisiunea de dimineață a postului Digi FM, a strâns, pe YouTube, 44.000 de vizualizări într-o singură zi.
Transformarea peste noapte a agenților de influență cu conexiuni la Kremlin în trumpiști arăta ca un plan excelent pe hârtie, iar în el s-au investit milioane de dolari, dar lipsa de direcție, strategie și viziune ale liderului american l-au compromis.