Contribuția directă a turismului românesc la PIB-ul României este de circa 2,5%, în timp ce contribuția totală a sectorului la PIB se duce spre 5,6%, ceea ce ne plasează considerabil în urma altor țări din UE în ciuda avantajelor geografice pe care le are țara noastră.
Potrivit unei analize realizate de Banca Transilvania (BT), media în UE a contribuției totale a turismului la PIB (directă, indirectă și indusă) este de aproximativ 10%, cu contribuții mari în țări precum Grecia, Croația, Italia sau Bulgaria.
Turismul angajează direct 235.000 de locuri de muncă
În UE, aproximativ 12,3 milioane de oameni sunt angajați în turism.
În România, sectorul generează direct circa 235.000 de locuri de muncă și are impact asupra unui total de 500.000 de persoane prin lanțuri conexe de aprovizionare în domenii precum HoReCa, artizanat, agricultură sau transport.
Conform BT, urbanul mare înregistrează o creștere ușoară a ponderii la nivel de destinații, în timp ce traseele turistice produc un interes constant pentru turismul rural, ecoturism sau circuite tematice și pot deveni un motor al dezvoltării regionale, cu susținere din partea autorităților.
Contribuția slabă la PIB denotă calitatea slabă a serviciilor
Pe de altă parte, zona montană are o nevoie acută de investiții în modernizarea pârtiilor, a accesului rutier și a diversificării ofertei pentru toate anotimpurile, în timp ce litoralul românesc continuă să piardă din cauza serviciilor mai bune la nivel de raport calitate/preț din Grecia sau Bulgaria.
În privința litoralului, analiștii BT spun că este ”nevoie urgentă de o regândire strategică” și de ”investiții, branding și servicii de calitate”.
Atuurile turismului românesc, conform analiștilor Băncii Transilvania:
- Diversitate geografică și climatică – munți, mare, deltă, dealuri viticole, stațiuni balneare.
- Patrimoniu cultural bogat – situri UNESCO, cetăți medievale, tradiții rurale vii.
- Gastronomie – Ingrediente naturale locale, preparate artizanale & slow cooking.
- Ospitalitate în ADN – România este recunoscută pe plan internațional pentru ospitalitate.
Pe de altă parte, potențialul României este frânat de:
- Lipsa unei strategii naționale coerente: promovarea turismului este adesea fragmentată, inconstantă și slab finanțată.
- Infrastructură deficitară: lipsa conexiunilor feroviare moderne, gări și drumuri deteriorate în multe zone turistice.
- Educație turistică slabă: deficit de personal calificat în HORECA, lipsa profesionalizării ghizilor și operatorilor locali.
- Brand turistic slab conturat: campaniile internaționale sunt rare, iar imaginea României în străinătate rămâne confuză sau subevaluată.
Citeşte integral analiza Turismul intern, mai mult decât o vacanță: De ce contribuie turismul la PIB cu doar 2,5%, mult sub potențial. Cum stau alte țări și ce ne ține înapoi pe Curs de Guvernare