China, liderul mondial la importurile de soia, a încetat să mai cumpere recolte din SUA pentru a pune presiune pe Trump înainte de întâlnirea axată pe comerț cu Xi Jinping.
Începutul recoltei în septembrie este de obicei momentul în care China, cel mai mare importator mondial de soia, trimite o avalanșă de comenzi către fermele din statele americane Illinois, Iowa, Minnesota și Indiana.
Numai că anul acesta importatorii chinezi nu mai cumpără. Ca represalii pentru tarifele impuse de președintele Donald Trump, Beijingul le-a tăiat fermierilor americani legătura cu cel mai mare și mai profitabil client al lor din străinătate.
China a fost destinația pentru jumătate din exporturile de soia din SUA anul trecut. Adică 12,6 miliarde de dolari.
Pentru prima dată din noiembrie 2018, China nu a importat soia din SUA în septembrie, au arătat luni datele Administrației Generale a Vămilor din China, potrivit Washington Post.
"Ne aflăm pe un teritoriu necunoscut în ceea ce privește absența completă a cumpărătorilor chinezi pentru recolta care urmează", a declarat Even Pay, director de cercetare agricolă la Trivium China, o firmă de cercetare cu sediul la Beijing.
China are încă o armă de război comercial
Pentru Beijing, oprirea importurilor de soia din SUA a fost o modalitate ușoară și aproape fără costuri de a pune presiune pe Trump, înainte de o întâlnire planificată cu liderul chinez Xi Jinping în Coreea de Sud la sfârșitul acestei luni.
Trump le-a spus, duminică seara, reporterilor aflați la bordul aeronavei prezidențiale Air Force One, că dorește ca Beijingul să revină la nivelul anterior de achiziții și că e convins că partea chineză este gata să încheie o înțelegere privind soia.
Însă, în timp ce fermierii americani fac lobby pe lângă Trump pentru a-i readuce pe piața din China, în această țară nu există o presiune similară pentru ca Guvernul să permită achiziții de la furnizorii americani. Acest lucru "îi oferă Beijingului o mare putere de negociere", a spus Pay.
Trump a numit pe rețelele de socializare decizia a nu cumpăra soia din SUA "un act ostil din punct de vedere economic" și a declarat că Statele Unite iau în considerare drept represalii să nu mai cumpere ulei de gătit uzat din China.
Însă Beijingul a ignorat amenințările lui Trump, iar analiștii spun că statul chinez este gata să prelungească înghețarea achizițiilor pentru tot restul anului.
China și-a transformat astfel masiva sa piață de soia într-o armă de război comercial, notează cotidianul american.
De ce are China cel mai mare import de soia
China consumă mult mai multă soia decât orice altă țară din lume, dar cultivă mai puțin de o cincime din cât are nevoie pentru a acoperi toată cantitatea de tofu și sos de soia folosite în bucătăria chineză.
Restul necesarului îl cumpără din străinătate - importând mai mult decât restul lumii la un loc - iar Statele Unite au fost în mod tradițional unul dintre principalii săi furnizori.
Aceste boabe importate hrănesc în principal un număr imens de porci, pui și alte animale, deoarece consumul de carne al familiilor chineze cu venituri mai mari a crescut rapid. În ciuda eforturilor de a dezvolta alternative, soia a reprezentat 13% din hrana animalelor în 2023.
Restul de soia importată devine în mare parte ulei de gătit: gustul blând al uleiului de soia și capacitatea sa de a rezista la temperaturi ridicate îl fac perfect pentru mâncăruri preparat la wok. Producătorii chinezi preferă importurile din SUA sau Brazilia în detrimentul soiei autohtone, care e mai scumpă.
Pentru fermierii americani este greu să găsească un înlocuitor pentru cererea chineză. "Este pur și simplu o piață enormă", a declarat Phil Luck, directorul programului de economie de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), organizație cu sediul la Washington.
Cum a redus Beijingul dependența de fermierii americani
Bejingul a făcut eforturi mari pentru a-și reduce dependența de importurile de soia din SUA, mai ales după încheierea conflictului comercial din primul mandat al lui Trump, în 2020, când Beijingul a acceptat să cumpere produse americane în valoare de 200 de miliarde de dolari, inclusiv soia - deși a cumpărat mult mai puțin decât a promis, menționează ziarul citat.
De atunci, Beijingul a presat fermele chineze să-și consolideze și să-și extindă producția internă. Au fost lansate programe de testare pentru culturi modificate genetic, interzise anterior. Iar China își propune să reducă proporția de soia în hrana animalelor la 10% până în 2030, față de 18% în 2017.
- Trump anunță un acord și o relație "excelentă" cu China, care va furniza americanilor pământuri rare
Un raport al Ministerului chinez al Agriculturii publicat în luna mai arată că prin aceste eforturi cererea de import va scădea constant în următorii ani.
Dar, din cauza terenurilor agricole limitate și a cererii în creștere, China încă e departe de obiectivele sale de a-și satisface jumătate din necesarul de soia cu culturi interne și se va baza pe importuri în anii următori, au declarat analiștii.
De unde ia China soia
"Din perspectiva Chinei, SUA sunt un furnizor imprevizibil", a declarat Niu Haibin, directorul Centrului pentru Studii Latino-Americane de la Institutele de Studii Internaționale din Shanghai.
Tarifele înseamnă că soia americană nu mai are un avantaj de preț, iar China a identificat deja alți furnizori pentru a umple golul. "Cu cât ne bazăm mai mult pe surse alternative, cu atât perspectivele exporturilor de soia americană către China devin mai sumbre", a spus Niu.
Printre acești furnizori se numără Argentina, Uruguay și chiar Rusia. Însă Brazilia, cel mai important exportator de soia din lume, a fost marele câștigător al embargoului impus de SUA Chinei.
De obicei, China alterna între furnizorii din emisfere, cumpărând din Brazilia în timpul sezonului de recoltare din martie până în iunie și apoi din SUA pentru restul fiecărui an.
Dar anul acesta, în loc să se îndrepte către fermele americane, Beijingul a continuat să plaseze comenzi în Brazilia. În august, a importat soia în valoare de 4,7 miliarde de dolari din această țară și de numai 100 de milioane de dolari din SUA.
Această situație a continuat și în septembrie, când China a cumpărat 7,2 milioane de tone de soia din țara sud-americană - 93% din totalul exporturilor sale, potrivit Anec, asociația națională a exportatorilor de cereale din Brazilia.
Eforturile Chinei de a-și asigura soia braziliană merg mult dincolo de simpla plasare a unor comenzi mari.
Companiile de stat chineze au preluat participații în principalele porturi braziliene Paranaguá, Açu și Santos. Iar COFCO, cel mai mare importator agricol din China, deține drepturile exclusive de a opera un nou terminal important la Santos, care s-a deschis în martie și va extinde capacitatea portului cu 15 milioane de tone pe an în 2026, atunci când acesta va atinge capacitatea maximă.
De asemenea, Beijingul încearcă să reducă barierele pentru exportatorii brazilieni în accesul la vasta sa piață. Cele două țări lucrează la planuri de construire a unei căi ferate care să conecteze Brazilia de portul Chancay din Peru, ceea ce ar putea reduce dramatic timpii de transport către Asia.
Efecte asupra negocierilor comerciale dintre SUA și China
Cu o ofertă abundentă din America de Sud, China are încredere că îi poate lăsa pe dinafară pe fermierii americani atât timp cât e necesar pentru a ajunge la un acord comercial cu Trump.
China se temea altădată că SUA nu-i vor vinde soia sa, dar acum America este nerăbdătoare ca Beijingul să o cumpere, se arată într-un articol distribuit săptămâna trecută pe scară largă pe aplicația de socializare WeChat.
Ca răspuns la recenta amenințare a lui Trump de a riposta prin oprirea comerțului cu ulei de gătit - ceea ce analiștii chinezi au interpretat ca însemnând oprirea achizițiilor de ulei uzat care poate fi transformat în biodiesel de către SUA - ziarul de stat Global Times a declarat că "uleiul de gătit uzat din China nu duce lipsă de cumpărători".
Acest ton sfidător e susținut de stocurile considerabile ale Chinei. Importurile sale de soia au atins un record în mai și au crescut cu 5,3% față de anul precedent pentru perioada ianuarie-septembrie, ajungând la 95 de milioane de tone, potrivit agenției vamale chineze.
China se află într-o poziție în care ar putea rezista luni la rând - posibil până la sosirea noilor culturi sud-americane la începutul anului 2026 - fără a fi nevoie să ia soia din SUA, a declarat Pay.
La Beijing, "există cu siguranță un sentiment că SUA sunt în haos și că există loc pentru a pune presiune politică asupra grupurilor vizate", a declarat Jack Zhang, directorul Laboratorului de Război Comercial de la Universitatea din Kansas.
De asemenea, Xi a obținut în acest mod ceva de oferit lui Trump în schimbul a ceea ce își dorește cu adevărat China.
"O parte a socotelii este că SUA vor negocia aceste preocupări mici, dar presante, și vor ceda în privința unora dintre lucrurile structurale mai mari de care China este mai îngrijorată", a spus Zhang. Acestea includ controalele exporturilor de cipuri avansate de computere din partea SUA.
- Exporturile de magneți din pământuri rare din China către SUA au crescut cu 660%, după acordul cu Trump
Dar chiar dacă se încheie o înțelegere luna aceasta, ar putea fi prea târziu pentru ca fermierii americani să recupereze comenzile deja pierdute.
"China se află într-o poziție destul de bună. Noi chiar vrem să rezolvăm această problemă. Ei n-au nevoie", a spus Luck, analistul CSIS. "Chiar dacă China ar începe să plaseze comenzi a doua zi după întâlnirea dintre Xi și Trump, cultivatorii americani de soia ar pierde, probabil, jumătate din sezon, așa că suntem presați de timp", a subliniat el.
T.D.