Emmanuel Macron va numi un nou prim-ministru până vineri seară, a anunțat biroul său, în speranța că un al șaselea premier în mai puțin de doi ani va reuși să treacă bugetul prin Parlamentul fragmentat al Franței.
„Aceasta ar putea fi ultima șansă”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Aurore Bergé.
„Cred că aceasta este ultima șansă pentru politicieni de a-și recăpăta credibilitatea. Toate acestea nu fac decât să consolideze șansele și capacitățile extremei drepte de a prelua puterea”, a spus Aurore Bergé.
Criza politică de lungă durată a țării s-a adâncit săptămâna aceasta, când prim-ministrul, Sébastien Lecornu, a demisionat după 27 de zile de mandat, scrie The Guardian.
- Noul premier al Franței și-a dat demisia după mai puțin de o lună și a stabilit 3 recorduri greu de egalat. Bursa o ia în jos, crește presiunea pe Macron
- De ce a demisionat premierul Franței după doar 27 de zile
Decizia lui Lecornu i-a lăsat lui Macron puține opțiuni: convocarea de alegeri legislative anticipate, demisia din funcția de președinte sau încercarea de a găsi un nou premier.
La scurt timp după aceea, Macron i-a cerut lui Lecornu să rămână încă două zile pentru a purta discuții de ultimă oră, menite să găsească o cale de ieșire din criza care a cuprins a doua cea mai mare economie a UE.
După ce a petrecut ore întregi vorbind cu partide din întreg spectrul politic - cu excepția extremei drepte și a stângii extreme, care au refuzat să participe - Lecornu a adoptat un ton prudent dar optimist că s-ar putea găsi o soluție.
Impresia sa a fost că majoritatea parlamentarilor nu erau încântați de noi alegeri, a declarat el pentru postul public de radio France 2.
„Există o majoritate care poate guverna”, a spus Lecornu. El a recunoscut, însă, că ar fi dificil.
Mai bine de un an de tulburări politice
Franța se confruntă cu tulburări politice de mai bine de un an, după ce alegerile parlamentare anticipate din 2024 au produs un Parlament fără majoritate. În schimb, parlamentarii au fost împărțiți în trei blocuri aproximativ egale: stânga, extrema dreaptă și alianța de centru-dreapta a lui Macron.
Diviziunile ideologice au fost exacerbate pe măsură ce au apărut întrebări despre cea mai bună modalitate de a aborda deficitul bugetar al Franței, care se preconizează că va depăși 5,5% din PIB în acest an, aproape dublu față de limita permisă de UE, și despre viitoarea cursă prezidențială din 2027.
Lecornu a sugerat miercuri impactul alegerilor din 2027, menționând că orice nou guvern va trebui să fie „complet deconectat” de orice ambiții prezidențiale.
„Situația este deja destul de dificilă. Avem nevoie de o echipă care să rezolve problemele țării până la alegerile prezidențiale”, a spus el.
În ultimele zile, comentariile liderilor de extremă dreapta și extremă stânga au întărit amploarea provocării care așteaptă Franța. Miercuri, lidera partidului Adunarea Națională de extremă dreapta, Marine Le Pen, a promis că partidul său va „vota împotriva a tot”, inclusiv împotriva oricărui viitor prim-ministru numit de Macron. Ea a cerut în schimb noi alegeri parlamentare.
Între timp, Mathilde Panot, lidera parlamentară a partidului de extremă stânga, Franța Nesupusă (LFI), a declarat că parlamentarii partidului vor vota împotriva „oricărui guvern care persistă cu politicile lui Macron”.
Soluții
O soluție ar putea fi numirea unui prim-ministru din stânga moderată, deși acest lucru ar însemna că Macron ar trebui să accepte posibilitatea ca unele dintre politicile sale de referință, cum ar fi modificarea legii pensiilor din 2023, care a ridicat vârsta minimă de pensionare pentru majoritatea lucrătorilor la 64 de ani, să poată fi reduse.
După întâlnirea cu Lecornu din această săptămână, lidera Verzilor, Marine Tondelier, al cărei partid este aliat cu socialiștii, a declarat că Franța „nu a fost niciodată mai aproape” de a obține un nou prim-ministru de stânga, adăugând că o altă persoană numită din tabăra lui Macron „nu va rezista niciun minut”.
Pe fondul speculațiilor că partidul socialist de centru-stânga ar putea fi un candidat pentru a conduce un guvern minoritar, se pare că se intensifică impulsul pentru a aborda una dintre principalele cereri ale partidului de a renunța la reforma pensiilor.
Bergé, purtătorul de cuvânt al guvernului, a declarat că, deși realitatea demografică și bugetară care a forțat guvernul să impună schimbarea profund nepopulară a rămas neschimbată, ar putea exista loc pentru a reconsidera legislația.
„Dacă aceasta este singura pârghie pentru a avea puțină stabilitate la un moment dat, atunci dezbaterea trebuie să aibă loc”, a spus ea.
Tulburările politice au venit cu un cost ridicat pentru președintele deja afectat, deoarece aliați cheie au părut să se distanțeze de el, inclusiv doi foști prim-miniștri, Édouard Philippe și Gabriel Attal, primul afirmând că Macron ar trebui să convoace alegeri anticipate odată ce va fi adoptat un nou buget.
Macron a respins în repetate rânduri apelurile de a organiza noi alegeri legislative. De asemenea, el a declarat că nu are nicio intenție să demisioneze înainte de sfârșitul mandatului său în 2027.