Conflictul din Ucraina ar putea dura mai mult decât lupta sovietică împotriva lui Adolf Hitler, iar semnele arată că rușii vor pur și simplu să se încheie. De aceea, propaganda insistă că Rusia este victima și că națiunile occidentale fragile tremură în fața puterii sale.
În ultimele săptămâni, Polonia, Lituania și Estonia au raportat incursiuni ale dronelor sau avioanelor rusești, ceea ce NATO a calificat drept „un tipar de comportament tot mai iresponsabil”.
Dar, potrivit Moscovei, Europa este agresorul, iar prin sugestia că ar putea doborî viitoare avioane rusești, împinge regiunea spre un conflict mai amplu.
Ca și în alte episoade în care Moscova s-a aflat în defensivă – de la doborârea avionului malaezian MH17 până la invazia pe scară largă a Ucrainei – ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a fost trimis să prezinte comunității internaționale o realitate paralelă. (De reținut că Lavrov, în ianuarie 2022, nega furios că Moscova caută pretexte să invadeze Ucraina.)
La Adunarea Generală a ONU, la New York, de la sfârșitul săptămânii trecute, el a acuzat Occidentul de o retorică de escaladare împotriva Rusiei, inclusiv de „discuții deschise despre pregătiri pentru un atac asupra regiunii Kaliningrad și altor teritorii rusești”, arată o analiză Politico.
Se referea aparent la o conferință de presă din iulie, în care un general NATO specula ipotetic despre reacția Alianței la un eventual atac rusesc. Lavrov a omis însă precizarea că era doar o ipoteză.
„Rusia nu a avut niciodată și nu are intenția de a ataca NATO sau UE”, a spus Lavrov, adăugând: „Orice agresiune împotriva țării mele va fi întâmpinată cu un răspuns decisiv.”
Această strategie dublă - negare și amenințări voalate - a reflectat discursul lui Vladimir Putin de săptămâna trecută, la Consiliul de Securitate al Rusiei. Acuzând Occidentul de „acțiuni distructive”, Putin a promis că Rusia va răspunde oricărei escaladări „nu cu vorbe, ci cu măsuri militar-tehnice concrete”.
Agenția de stat RIA Novosti a surprins tonul belicos într-un titlu îndrăzneț: „NATO se pregătește să doboare avioane rusești. Putin a acceptat provocarea.”
Tactici de intimidare
La nivel inferior, aparatul de propagandă al Kremlinului - care furnizează majoritatea știrilor pentru ruși și are libertate creativă în limitele impuse - a fost și mai explicit în atacurile asupra NATO și UE.
Principalele emisiuni de știri de la televiziunile de stat și panelurile de experți au prezentat reacțiile Occidentului ca „isterice” și au accentuat diviziunile interne. „Reacțiile UE par extrem de fragmentate, îți dai seama imediat din ce partid face parte fiecare”, a spus Olga Skabeeva, gazda emisiunii „60 de minute”. „Partidul războiului este cel mai proeminent și agresiv.”
Ea i-a vizat direct pe Ursula von der Leyen, Kaja Kallas și Emmanuel Macron.
Predictibil, presa rusă l-a atacat și pe președintele Ucrainei, acuzându-l de o conspirație menită să atragă SUA mai adânc în conflict. „Principalul beneficiar al acestei agitații la nivel global este Zelenski”, a scris tabloidul pro-Kremlin Moskovski Komsomoleț.
Singurul scutit de critici a fost președintele american Donald Trump, lăudat pentru reacția considerată „ponderată”, deoarece nu a condamnat imediat Rusia după incursiunea dronelor în Polonia.
„Noi [rușii] avansăm calm, Europa continuă să fie agresivă, iar Trump rămâne același: ori așteaptă să vorbească cu Putin, ori vorbește cu Putin, ori spune cât de bine a decurs conversația”, a rezumat Alexei Juravliov, vicepreședinte al Comitetului de Apărare din Duma de Stat, invitat la „60 de minute”.
„Toată Europa țipă. Au zburat niște drone, nimeni nu știe de unde… nu reprezentau nicio amenințare, dar ei țipă”, a adăugat el.
Deși prezentau Europa ca scăpată de sub control, vedetele media ruse căutau în același timp să minimalizeze pericolul.
Ruslan Ostașko, moderatorul emisiunii „Vremia Pokajet”, a afirmat că a întrebat inteligența artificială cât de serios trebuie luate „declarațiile amenințătoare” europene. „Cel mult, își vor ridica avioanele ca să escorteze luptătorii noștri. O șansă de 20% că vor face ceva, și ăsta e scenariul cel mai optimist pentru ei”, a spus el.
În rândurile ultranaționaliste, discursul a fost de-a dreptul belicos. „Ce adunătură de leneși. Se tot întâlnesc, dar nu vor să acționeze”, a ironizat Vladimir Soloviov, referindu-se la decizia Poloniei de a invoca Articolul 4 NATO, adică consultări, și nu Articolul 5, care ar presupune un răspuns militar colectiv.
Ulterior, în aceeași emisiune, Soloviov a spus că Rusia ar trebui „să stropească tot locul” cu rachete balistice de tip Oreșnik, capabile să transporte focoase nucleare.
Ton similar s-a regăsit și la bloggerii militari pro-război.
„Încă NU v-ați luptat cu Rusia. Tot ce ați făcut a fost să găsiți câteva drone suspecte pe teritoriul vostru (nimeni nu știe cum au ajuns acolo). Și deja v-ați făcut de râs. În plus, ați tras zeci de milioane de dolari pe rachete și ați nimerit câteva case poloneze. Iar acum aceste armate inutile ne amenință”, a scris Yuri Podoliaka, blogger cu peste 3 milioane de urmăritori pe Telegram.
„Mobilizare psihologică”
Incidentele recente de la granițele NATO fac parte dintr-un „război psihologic” mai amplu împotriva Europei, consideră analistul independent Andrei Kolesnikov. Ținta principală a propagandei rămâne însă publicul intern.
În ianuarie, războiul Rusiei împotriva Ucrainei va intra în al cincilea an, depășind durata luptei URSS împotriva Germaniei naziste - un prag psihologic important.
Pe lângă efortul militar, costul economic apasă greu: săptămâna trecută, Ministerul de Finanțe al Rusiei a anunțat creșterea TVA. Putin este astfel presat să ofere o explicație.
„Unde e victoria?”, întreabă Kolesnikov. „Răspunsul e că suntem sub amenințare - din partea Finlandei, Poloniei și a altora. De aceea trăim într-o stare de război permanent și avem nevoie de mai mulți bani pentru apărare.”
El descrie propaganda drept o formă de „mobilizare psihologică”.
Recent s-au împlinit trei ani de la decretul lui Putin privind mobilizarea. Anunțul din septembrie 2022, prin care 300.000 de bărbați urmau să fie recrutați, a declanșat un exod masiv și un nivel record de anxietate socială.
De atunci, Kremlinul și-a schimbat tactica: oferă salarii uriașe pentru a atrage voluntari, dar ascunde costurile umane, inclusiv soarta celor mobilizați.
În afară de arestarea unei mame care protesta în fața Ministerului Apărării pentru fiul său mobilizat, aniversarea mobilizării a trecut aproape neobservată, stârnind doar nemulțumiri în rândul bloggerilor pro-război.
Pentru rușii de rând, însă, dorința de escaladare lipsește. Un sondaj recent al Centrului independent Levada a arătat că 66% dintre respondenți susțin negocierile de pace - cel mai ridicat nivel de la începutul invaziei. Între timp, numărul celor care cer continuarea luptei „cu orice preț” a coborât la un minim istoric.
„De aceea intensifică propaganda - ca să convingă oamenii că luptăm cu întreaga lume, să-i agite emoțional. Dacă războiul s-ar încheia mâine pe actuala linie a frontului, majoritatea oamenilor ar izbucni în aplauze”, a declarat pentru Politico opozantul rus Ilia Iașin.
Dar retorica Kremlinului sugerează alte planuri.
„Regimul lui Putin nu poate exista fără confruntare. Aceasta este esența lui”, a conchis Kolesnikov.