Liderii europeni se reunesc azi la Copenhaga cu sentimentul că, acum ori niciodată, trebuie luate niște decizii. Printre altele, vor dezbate cum să intensifice apărarea blocului și de unde să vină banii.
Rareori au fost mizele mai mari, cu SUA ezitând în privința sprijinului militar pentru continent și Moscova accelerând provocările la granițele Europei.
În timp ce liderii discută, o fregată germană este ancorată în portul capitalei daneze - o demonstrație a forței de securitate europene și un semn al atmosferei războinice din Copenhaga. „Europa se află într-un război hibrid”, a declarat premierul danez Mette Frederiksen.
Discuțiile vor începe la ora locală 13:00 (14:00 ora României) și vor dura până la 17:30, cu apărarea și Ucraina în prim-plan, anunță Politico. Asta lasă circa patru ore pentru ca liderii să ajungă la un consens care să fie validat la un viitor summit al UE, programat peste trei săptămâni.
Iată 5 probleme spinoase aflate pe masa discuțiilor:
Apărare
Blocul trebuie să decidă dacă Executivul European va conduce proiectele majore de apărare - precum „zidul de drone” de pe flancul estic, anunțat luna trecută - sau dacă acestea vor rămâne la nivelul statelor membre. Țări mari, precum Germania, Franța și Italia, susțin o autonomie națională mai mare.
În discuție este și finanțarea acestor proiecte: unele state propun o datorie comună, în timp ce altele, inclusiv Germania, preferă utilizarea SAFE - instrumentul financiar de 150 de miliarde de euro al UE pentru achiziții de armament. Blocul vrea să clarifice aceste întrebări pentru a definitiva o foaie de parcurs până în 2030.
Miliardele înghețate ale Rusiei
Comisia Europeană crede că a găsit o portiță pentru a folosi activele rusești înghețate ca garanție pentru un „împrumut de reparații” de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina - dacă va reuși să obțină sprijinul statelor membre.
Planul prevede ca banii ruși înghețați de la începutul războiului să fie virați Kievului sub formă de împrumut cu dobândă zero, rambursabil abia după ce Moscova își încheie războiul și plătește despăgubiri.
O astfel de decizie ar necesita, de regulă, unanimitate - însă Ungaria și Slovacia, prietenoase cu Kremlinul, sunt greu de convins. Nici Belgia nu e favorabilă, având în vedere că activele se află într-un cont bancar la Bruxelles.
Comisia crede totuși că ar putea aplica planul cu sprijinul unei majorități calificate - și argumentează că schema ar stimula chiar și industria de apărare europeană. „Bănuiesc că Moscova va urmări foarte atent această reuniune informală a Consiliului European”, a spus pentru Politico un oficial guvernamental german de rang înalt.
Deblocarea aderării Ucrainei la UE
Pentru ca Ucraina să avanseze pe calea integrării, are nevoie de acordul tuturor celor 27 de state membre. Problema: Ungaria a promis în repetate rânduri că va bloca aderarea Kievului.
Președintele Consiliului European, António Costa, este așteptat să ridice posibilitatea de a modifica regulile de negociere, astfel încât deschiderea capitolelor de aderare să se facă prin majoritate calificată, nu prin unanimitate - o modalitate de a ocoli veto-ul Budapestei.
Propunerea a fost sprijinită luni de Comisie. Totuși, probabil va necesita chiar acordul Ungariei – puțin probabil de obținut. În plus, există rezerve și din partea altor state, inclusiv Franța, Olanda și Grecia. Potrivit unor diplomați europeni, nici Danemarca nu ar sprijini prea mult ideea.
Noi sancțiuni împotriva Rusiei
Al 19-lea pachet de sancțiuni al UE, anunțat luna trecută, încă nu a fost aprobat. El vizează o listă extinsă de bănci și companii energetice din Rusia și din afara sa - inclusiv din China, Emiratele Arabe Unite, Kârgâzstan și Tadjikistan.
Ungaria are un istoric lung de obstrucționare a sancțiunilor (înainte de a ceda, în cele din urmă), iar premierul Viktor Orbán continuă să insiste pe reducerea dependenței de energia rusă în propriul ritm.
Berlinul pune presiune
Cancelarul german Friedrich Merz vine la Copenhaga cu o listă de revendicări. Săptămâna trecută, el le-a spus colegilor de partid că va prezenta o „listă precisă de cerințe” pentru a limita „reglementarea constantă” de la Bruxelles și pentru a „pune bețe în roate acestei mașinării”.
Printre principalele sale cereri se află anularea sau slăbirea interdicției impuse de UE asupra motoarelor cu combustie. Însă subiectul va diviza blocul: Suedia este ferm împotriva abandonării termenului-limită din 2035 pentru eliminarea treptată a mașinilor pe benzină și motorină.
Un lucru care nu va fi discutat: poziția Germaniei privind sancționarea Israelului. Merz, care a oscilat între sprijin total pentru Israel și critici privind victimele civile din Gaza, era așteptat să clarifice în Copenhaga poziția Berlinului, dar a amânat decizia, potrivit unui oficial.
G.P.