Dacă sunetul unui bebeluș care plânge te face să te înroșești la față, nu este doar o impresie și ești departe de a fi singurul. Un nou studiu arată că plânsul copiilor, mai ales cel provocat de durere, declanșează imediat o creștere a temperaturii feței adulților care îl aud, probabil ca un mecanism menit să ne împingă la acțiune, cred oamenii de știință.
Sunetul unui bebeluș care plânge este insuportabil în mod intenționat. Așa l-a creat natura, pentru că nu poate comunica altfel. E felul celui mic de a cere ajutorul părinților. Iar strigătele provocate de durere sunt mult mai haotice, stridente și distincte decât cele generate de un disconfort ușor.
Aceste plânsete intense sunt produse prin contracții forțate ale cutiei toracice, care trimit valuri de aer sub presiune prin corzile vocale, rezultând tonuri variabile și sunete discordante, cunoscute în acustică sub numele de fenomene neliniare (NLP).
”S-a demonstrat că NLP sunt indicatori de încredere ai nivelului de durere sau suferință exprimată de bebeluș”, explică bioacusticianul Lény Lego, de la Universitatea Jean Monnet din Franța, conform Science Alert.
Cercetătorii francezi au vrut să afle cum reacționează sistemul nervos al adulților la aceste sunete și ce efecte fiziologice produc ele. Au fost testați 41 de participanți (21 bărbați și 20 femei, cu vârsta medie de 35 de ani), care au ascultat 23 de înregistrări cu plânsetele a 16 bebeluși din timpul unei băi sau din momentul în care erau înțepați pentru vaccin.
În timp ce participanții ascultau, o cameră termică le monitoriza temperatura facială. Creșterea căldurii la nivelul feței este un răspuns al sistemului nervos autonom, partea inconștientă a organismului care controlează funcții vitale precum ritmul cardiac, respirația sau digestia.
Ulterior, participanții au fost rugați să spună dacă au auzit plânsete de disconfort sau de durere.
Oamenii de știință au observat că plânsetele cu un nivel ridicat de NLP au declanșat reacții mai intense, cu o înroșire vizibilă a feței, în comparație cu celelalte, care includeau puține sau niciun astfel de fenomen acustic.
Acest lucru sugerează că aceste sunete haotice sunt mult mai eficiente în a capta atenția adulților, la nivel fiziologic, decât plânsetele obișnuite.
Răspunsul, publicat sub forma unui raport de Journal of the Royal Society Interface, a fost observat în egală măsură la femei și la bărbați, confirmând studii anterioare care sugerau că ambele sexe pot recunoaște cu fiabilitate plânsul provocat de durere.