Anul școlar 2025-2026 începe cu un tablou sumbru. Problemele grave sunt confirmate de datele prezentate de organizația Salvați Copiii România: peste 400.000 de copii sunt în afara școlii, rata abandonului a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, discrepanțele dintre urban și rural se adâncesc, iar părinții plătesc costuri ascunse din ce în ce mai mari pentru educația copiilor.
Totodată, violența în școli afectează un elev din zece, iar cheltuielile publice pentru educație continuă să plaseze România sub media Uniunii Europene.
Peste 400.000 de copii în afara școlii
Datele arată că, în 2024, peste 440.000 de copii între 7 și 17 ani (18,7% din grupa de vârstă) erau în afara sistemului de educație. Cu alte cuvinte, deși se aflau la vârsta la care școala este obligatorie, nu erau înscriși la nicio formă de învățământ sau nu mai frecventau deloc școala.
În același timp, 26.000 de elevi au abandonat școala doar în anul școlar 2022-2023. România are și cea mai scăzută rată din UE de participare la educația timpurie - doar 75,7% față de media europeană de 94,6%.
Abandonul timpuriu, cel mai ridicat din ultimii șapte ani
Rata de părăsire timpurie a școlii a ajuns la 16,8%, cea mai mare din ultimii șapte ani și mult peste media europeană de 9,4%.
Diferențele sunt dramatice între mediul urban mare (5%) și rural (26,3%). În paralel, mulți dintre acești tineri rămân și în afara pieței muncii.
Rezultate slabe și diferențe între urban și rural
Evaluarea Națională 2025 a confirmat adâncirea decalajelor: aproape o treime dintre elevi nu au promovat examenul. În mediul urban, 9,15% dintre absolvenți au avut medii sub 5, însă în mediul rural proporția este triplă - 30,09%.
Raportul arată și pierderi semnificative de elevi pe parcursul școlar: numai între clasa a VIII-a și momentul înscrierii la examen s-au „pierdut” aproape 9% din generație. Cele mai mari diferențe între numărul elevilor înscriși și cei care au ajuns efectiv să susțină testele au fost înregistrate în județe precum Giurgiu, Cluj și Suceava, ceea ce arată fragilitatea sistemului în zone unde școala rămâne adesea inaccesibilă sau lipsită de resurse.
Violența în școli, fenomen alarmant
Un sondaj Salvați Copiii arată că 1 din 10 elevi a fost victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar trecut. Ciclul primar este cel mai afectat - incidența violenței fiind de două ori mai mare decât la gimnaziu și de patru ori mai mare față de liceu.
„În aproape 70% din cazuri, agresorul este un alt copil”, subliniază raportul.
Mai grav, o treime dintre elevi nu povestesc adulților prin ce au trecut.
Costurile ascunse ale educației
Cheltuielile publice pentru educație rămân sub media UE: 3,4% din PIB în România față de 4,7% în Uniunea Europeană, ceea ce se reflectă direct în buzunarul părinților. Familiile ajung să plătească din resurse proprii aproape 10.000 de lei anual pentru educația copiilor - o creștere cu 44% față de 2021.
„Comparativ cu anul 2021, costul mediu anual suportat de părinți a crescut cu aproximativ 3.100 de lei, până la 9.818 de lei anual”, arată organizația.
Cele mai mari cheltuieli sunt pentru meditații, care ajung în medie la 6.234 de lei pe an și sunt folosite de peste jumătate dintre părinți, și pentru after-school, unde costurile pot depăși 6.700 de lei.
Costurile cresc odată cu vârsta copilului: de la 6.803 lei la primar, la peste 12.000 de lei la liceu.
Mulți părinți recunosc că aceste sume înseamnă renunțarea la alte cheltuieli esențiale, iar presiunea este resimțită mai ales în mediul urban, unde incidența acestor servicii este mai ridicată.
Familiile vulnerabile, cel mai greu încercate
Consultările Salvați Copiii cu părinți din familii vulnerabile arată realități dramatice: 58% nu pot acoperi cheltuielile educației fără sprijin extern.
Aproape jumătate dintre respondenți (49%) spun că nu pot nici să plătească școala, nici să ofere suport educațional copiilor.
„Vulnerabilitățile socio-economice se transmit de multe ori de la o generație la alta, iar veriga principală prin care aceste dezavantaje se propagă este educația”, avertizează organizația.