Cantități uriașe de mâncare ajung la gunoi în hotelurile din Turcia. Consilierii lui Erdogan și-au îndreptat atenția spre bufeturile all-inclusive.
De la burek la supe, crenvurști, paste, pepene sau tot felul de deserturi: oricine a fost măcar o dată în vacanță în Turcia cunoaște diversitatea micului dejun tip bufet, mai ales în regiunile turistice populare.
Hotelurile știu foarte bine cât de tentantă este această abundență și își împodobesc site-urile cu imagini din restaurantele proprii, pentru a convinge potențialii turişti de măiestria bucătăriilor proprii.
Mulți turiști aleg, de aceea, vacanțele all-inclusive, unde au la dispoziție aproape non-stop preparate pentru toate gusturile și pentru toate vârstele. O ofertă deosebit de atractivă pentru familii.
În același timp, bufetele devin pentru mulți oaspeți o mică aventură: vor să guste cât mai multe, își umplu farfuriile de mai multe ori. Și, totuși, o mare parte din mâncare ajunge în final la gunoi.
Presa din Turcia relatează că acest tip de bufet all-inclusive a ajuns în vizorul consilierilor președintelui Recep Tayyip Erdogan. Membrii Consiliului pentru Agricultură și Alimentație, care funcționează pe lângă Președinție, plănuiesc să elaboreze în lunile următoare un concept pentru reducerea risipei alimentare în toate restaurantele și hotelurile.
Peste 100 kg de alimente aruncate de fiecare turc
În Turcia ajung anual la gunoi aproximativ 8,7 milioane de tone de alimente conform unui recent raport al Fundației pentru Prevenirea Risipei (TISVA), apropiată Guvernului.
Analiza se bazează pe date ale Agenției ONU pentru Mediu (UNEP). Potrivit calculelor TISVA, o reducere cu doar două procente ar fi suficientă pentru a asigura alimentația de bază a 360.000 de familii timp de un an întreg.
Deosebit de vizibilă este risipa din viața de zi cu zi: fiecare persoană din Turcia aruncă în medie 102 kilograme de alimente pe an, o cantitate uriașă pentru o țară care de ani buni se confruntă cu probleme economice și inflație ridicată.
Prin comparație: în Germania, risipa este de 78 de kilograme per persoană, iar media mondială este de 132 de kilograme.
Ramazan Bingöl, membru al Consiliului pentru Agricultură și Alimentație de la Președinția turcă, critică în special micul dejun tip bufet devenit tot mai popular în ultimii ani, așa-numitul Serpme Kahvaltı.
În acest format, fiecare oaspete primește între 15 și 20 de boluri cu brânză, mezeluri, dulceață, miere, smântână, unt și legume murate. La acestea se adaugă tigăi cu cartofi prăjiți, burek, ouă ochiuri și specialități regionale. Masa se umple rapid până la refuz, încât abia mai rămâne loc pentru farfuria proprie.
Noi concepte de mic dejun
Bingöl, președinte al Asociației Întreprinderilor din Gastronomie și Turism (TÜRES), critică dur acest concept.
În opinia lui, jumătate din alimentele aduse la masă ajung la gunoi, de aceea, oferta trebuie reglementată fundamental.
În viitor, nu ar mai trebui să existe un singur pachet standard de mic dejun pe meniu, ci fiecare client ar trebui să-și poată compune propriul serpme kahvaltı din produsele disponibile. ”Un diabetic nu poate mânca trei sau patru boluri de dulceață. Cu toate acestea, prin acest concept, acestea ajung automat pe masă și de aici la gunoi”, avertizează Bingöl.
Consilierul prezidențial cere, de asemenea, mai multă flexibilitate în ceea ce privește facturarea în restaurante.
În prezent, clienții trebuie să plătească obligatoriu per persoană. În consecință, se servește întotdeauna aceeași cantitate pentru fiecare.
Însă un grup de trei persoane s-ar putea sătura fără probleme cu un mic dejun pentru doi. Astfel ar rămâne mult mai puțină mâncare neconsumată.
Bingöl consideră că nu e vorba doar de alimente, ci și de materii prime, energie, timp de muncă și daune de mediu. De aceea, tema ar fi o chestiune de securitate națională.
Hotelurile all-inclusive în atenţie
Și bufetele all-inclusive din hoteluri ar urma să fie reevaluate. Consilierul prezidențial Bingöl consideră că unitățile ar trebui să se orienteze mai mult de la bufetele generoase cu autoservire către ofertele à la carte. Astfel, oaspeții ar putea decide singuri ce și cât să mănânce.
În restaurantele all-inclusive, însă, turiștii sunt repede tentați să gândească: ”Wow, ce ofertă bogată, trebuie să gust din toate”. Rezultatul, spune Bingöl: multe rămân la final în farfurie și ajung la gunoi.
În ciuda restricțiilor planificate pentru bufetele din hoteluri, datele oficiale arată că, la nivel global, principalii responsabili pentru risipa alimentară rămân gospodăriile private, care generează circa 60% din deșeuri.
Restul de 40% provine din sectorul serviciilor și din comerțul cu amănuntul. Acest lucru este valabil și în Turcia.
Sunt obligatorii propunerile consilierilor prezidențiali?
Potrivit mai multor relatări, Bingöl și colegii săi doresc să elaboreze, în următoarele două luni, un proiect de propuneri pentru reducerea risipei alimentare și să îl înainteze președintelui Erdogan.
Dacă acestea vor deveni legi rămâne deocamdată neclar. Însă simplul fapt că s-a lansat o asemenea inițiativă a fost comentat în presa din Rusia și Germania, două dintre țările de unde vin cei mai mulți turiști.
Asociația Operatorilor de Turism din Rusia (ATOR) a reacționat rapid și ferm: este vorba doar de propuneri ale lui Bingöl, membru al unui consiliu pur consultativ, fără atribuții concrete. Hotelurile sunt libere să-și organizeze oferta de masă pentru oaspeți.
ATOR atrage atenția și asupra unui posibil conflict de interese în declarațiile consilierului, care este și președinte asociației TÜRES: câtă vreme hotelurile oferă pachete all-inclusive generoase, restaurantele independente au mai puțini clienți.
Ministrul Turismului, Mehmet Ersoy, deține mai multe hoteluri mari, renumite și în afara Turciei, care funcționează după sistemul ultra-all-inclusive. Ar fi extrem de naiv să credem că acesta ar renunța la un asemenea model, sunt de părere reprezentanții ATOR.
Potrivit biroului de presă al Președinției turce, veniturile din turism au crescut în 2024 cu 8,3%, ajungând la peste 61 de miliarde de dolari. Cu 9,6 milioane, cetățenii de etnie turcă din diaspora au constituit cel mai mare grup de vizitatori internaționali.
Pe țări de origine, 6,7 milioane de turiști au venit din Rusia, 6,6 milioane din Germania și 4,4 milioane din Marea Britanie.
Elmas Topcu