La scurt timp după întâlnirea dintre Donald Trump și liderii europeni, care a avut loc la Washington, de la Kremlin s-a dat semnalul de atac la adresa Uniunii Europene.
Astfel, posturile de televiziune controlate de Putin au lansat dezbateri în care au prezentat discuțiile de la Casa Albă ca un imens eșec al europenilor care s-au gudurat la picioarele lui Donald Trump.
“Impasul lui Zelenski: Trump s‑a ciocnit dur cu cancelarul german Friedrich Merz la Casa Albă și l‑a sunat pe Putin”, a anunțat publicația Komsomolskaia Pravda, prezentând întâlnirea ca pe un mare eșec.
Centrele propagandei ruse din România au preluat rapid mesajul. Cozmin Gușă, un susținător declarat al lui Vladimir Putin, a spus că pentru el “n-a fost o surpriză atitudinea umilă, atitudinea de slugă a europenilor”.
Apoi, a venit și Ion Cristoiu: “…întâlnirea dintre Donald Trump și câțiva lideri europeni care s-au autointitulat reprezentanți ai Europei. Nu i-a ales nimeni, nu a fost niciun referendum. Nu au fost desemnați de niciun organism. Nici măcar de-ai Uniunii Europene…”
Dan Dungaciu, expertul pro rus, consultantul partidului AUR, a comentat și el în podcastul lui Marius Tucă, anunțând că: “…europenii au pierdut în urma negocierilor directe din Alaska, pierderi care au fost confirmate inclusiv strategic, dacă vreți, și la Washington…”
Acestea sunt doar câteva exemple de aliniere rapidă a rețelei de propagandă rusă din România cu poziția lui Putin, care are ca scop să compromită implicarea Europei în negocierile de încetare a focului din Ucraina.
Mesajele de mai sus și multe altele asemănătoare sunt distribuite de posturi TV din țară, de conturi reale sau false de pe rețelele sociale, în podcasturi, având un impact masiv asupra opiniei publice.
De ce România nu reușește să combată propaganda rusă?
Toate acestea se întâmplă în condițiile în care Kremlinul vede România ca pe o țară inamică, oficialii ruși referindu-se de câte ori au ocazia critic la regimul politic de la București.
“…autoritățile române nu sunt dispuse să ia în considerare riscurile sau să analizeze politica națională ținând seama în mod corespunzător de interesele suverane ale țării și ale națiunii și ignoră cererea tot mai puternică a opiniei publice pentru bun simț în ceea ce privește afacerile ucrainene”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe din Rusia, datat 21 iulie 2025.
După anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, motivul principal fiind interferența Rusiei în procesul electoral și promovarea ilegală a candidatului Călin Georgescu, în noua campanie, Nicușor Dan a promis, în repetate rânduri, că va face lumină asupra evenimentelor care au dus la o decizie fără precedent, dar și că va acționa pentru a limita influența propagandei ruse din România.
Au trecut trei luni de când a devenit președinte și nu sunt semne că se întâmplă mare lucru pe frontul războiului hibrid purtat de Rusia pe teritoriul României.
“…procesul de combatere a dezinformării ruse nu se face doar prin acțiuni punctuale și pe termen scurt…”, a declarat Cristian Hrituc, analist politic, fost consilier prezidențial în mandatele lui Traian Băsescu, într-un interviu pentru spotmedia.ro.
“Ca să ai efect, relevanță, procesul presupune o perioadă mai lungă, mijloace efective și dezvoltarea gândirii critice, care începe de la școală. România e mult în urmă în privința combaterii propagandei ruse și pentru faptul că ani zile am ignorat-o și am considerat că mesajele n-au aderență în societate”, a explicat analistul politic.
“Acum vom avea nevoie de un termen mult mai lung și de mijloace mult mai sofisticate pentru că între timp a apărut și inteligența artificială, iar metodele prin care se construiește post-adevărul și narațiunile false sunt mai diverse, mai eficiente și mai spectaculoase ca adevărul”, a explicat Cristian Hrituc pentru spotmedia.ro.
Schimbarea dorinței românilor de a mai trăi în democrație
În ultimele luni, Moscova a creat un mecanism rapid prin care în decurs de ore, o temă de propagandă a Kremlinului ajunge să fie răspândită masiv pe rețelele sociale din România, apoi, să fie preluată de comentatorii pro-ruși, dusă înspre televiziuni și articole, fiind transformată în dezbatere publică și controversă.
“Propaganda Rusiei urmărește, de trei luni încoace, schimbarea dorinței românilor de a mai trăi într-o țară democratică şi reorientarea opțiunilor pro-occidentale ale populației către un regim politic izolaționist”, a declarat Valentin Jucan, vicepreședinte CNA (Consiliul Național al Audiovizualului), într-un interviu acordat News.ro.
Oficialul susține că atacul este de o intensitate fără precedent, iar reacția autorităților, practic, inexistentă în lunile de la încheierea procesului electoral.
“Guvernul actual este în impas. Trebuie să aleagă între reducerea deficitului, stabilizarea situației financiare a României, realizarea reformelor și combaterea dezinformării. Sunt prea multe fronturi deschise. Bolojan este aproape singur, are doar o parte din PNL alături de el, în rest are adversari și antireformiști. Din punct de vedere politic, știm foarte clar că PSD are propriile discuții și interese”, a declarat analistul politic Cristian Hrituc, explicând blocajul pe care l-a constatat și Valentin Jucan, vicepreședintele CNA.
Declarațiile de mai sus sunt sugestive și arăta faptul că la nivel instituțional nu se întâmplă mare lucru, așteptându-se decizii și acțiuni inițiate de Nicușor Dan, președintele țării, și de Ilie Bolojan, prim-ministrul României, decizii care sunt amânate.
Adversarul are resurse mult mai mari
Între timp, Rusia își consolidează rețeaua de propagandă din România, folosind toate slăbiciunile legale și indecizia instituțională.
“De exemplu, apare o știre falsă: Războiul începe pe 10 septembrie. Pentru a combate o astfel de știre trebuie să ai un aparat care știe să intervină. Dacă trece 10 septembrie și nu se întâmplă nimic, cel care a lansat știrea își pierde credibilitatea numai dacă există un mecanism specializat, format din experți, care să urmărească platformele sociale și să reacționeze rapid și consistent”, a explicat fostul consilier prezidențial.
“E vorba de proporții: adversarul are zeci de mii de oameni, iar tu vii cu 500 de oameni să se bată și cu milioane de idioți utili care distribuie informații false, uneori fără să-și dea seama”, a explicat Cristian Hrituc.
“Lupta trebuie dusă și prin reglementarea canalelor de comunicare, dar aici apare discuția despre libertatea de exprimare. Există presiuni, inclusiv din partea SUA, să nu fie limitate rețelele sociale americane pentru că Trump, de exemplu, a fost un promotor al știrilor false. Problema principală e disproporționalitatea. Adversarul are resurse mult mai mari”, a mai adăugat analistul politic.
Strategia Rusiei e să provoace controverse
Cel puțin până acum, România a pierdut războiul dezinformării cu Rusia. Prin anularea alegerilor și a faptului că nu reușește să reducă frecvența și intensitatea atacurilor lansate de Kremlin, țara noastră rămâne vulnerabilă în cadrul Uniunii Europene. Acesta e și motivul principal pentru care vocile noilor lideri de la București se aud în șoaptă sau deloc dincolo de graniță.
“Rusia creează mereu noi teme. După ce a epuizat subiectul războiului care începe în septembrie, a lansat scandalul apei de la Vidraru. Tot timpul inventează elemente șocante, cu un sâmbure mic de realism, ca să aibă impact și să provoace controverse și polarizare socială”, a conchis Cristian Hrituc.