Întâlnirea de luni de la Casa Albă, care i-a adus la aceeași masă pe președintele SUA Donald Trump, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski și mai mulți lideri europeni, printre care premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, a fost una intensă din punct de vedere diplomatic, dar lipsită de angajamente clare.
- Liniște și pace la Casa Albă: „Cea mai bună întâlnire de până acum”. Trump aranjează o întrevedere Zelenski – Putin. Harta Ucrainei din Biroul Oval era greșită
- Concluziile lui Macron, după întâlnirea de la Casa Albă: Nu s-a discutat de concesii teritoriale. Pacea trebuie menținută de europeni (Video)
- FT: Ucraina îi oferă lui Trump un contract de armament de 100 de miliarde de dolari pentru a obține garanții de securitate
- Prima reacție de la Kremlin după ce Trump l-a sunat pe Putin
Totuși, au fost atinse teme esențiale care pot influența decisiv cursul conflictului din Ucraina în perioada următoare. Iată 4 elemente cheie cu care am rămas după summit şi declaraţiile participanţilor.
1. Garanții de securitate: promisiuni, dar fără detalii concrete
Una dintre cele mai importante teme ale discuției a fost oferirea de garanții de securitate Ucrainei. Donald Trump a afirmat că SUA vor participa la acest mecanism, dar a evitat să spună dacă acest lucru ar însemna prezență militară americană pe teritoriul ucrainean. „Vom fi implicați. Le vom oferi o protecție solidă”, a spus el, citat de Sky News.
Liderii europeni au susținut inițiativa. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat deschiderea spre „garanții asemănătoare cu Articolul 5 NATO”, iar Emmanuel Macron a subliniat că este esențial ca Ucraina să poată construi o armată robustă „pentru anii și deceniile următoare”.
Zelenski a confirmat că în discuții a fost inclus un potențial acord militar de 90 de miliarde de dolari, care ar acoperi sisteme de apărare antiaeriană, echipamente de aviație și alte arme „care nu pot fi încă dezvăluite”.
2. Summit Trump–Putin–Zelenski: posibilitate reală sau doar o perdea de fum?
Donald Trump a declarat că a vorbit deja la telefon cu Vladimir Putin și că începe planificarea unei întâlniri directe între liderul rus și Zelenski. Ulterior, ar urma o reuniune trilaterală, la care președintele american ar participa personal.
Kremlinul a confirmat că discuția telefonică a durat 40 de minute, însă consilierul Iuri Ușakov a oferit doar o formulare vagă: „Este util să explorăm posibilitatea ridicării nivelului delegațiilor.”
Zelenski s-a arătat dispus să participe la o astfel de întâlnire, deși în trecut a sugerat că Putin nu este sincer interesat de negocieri reale. Această propunere este privită cu scepticism la Kiev, unde se ştie că Moscova a refuzat în mod repetat ideea unei întrevederi directe.
Un moment surprins de un microfon deschis arată și stilul personal al lui Trump în spatele ușilor închise. Discutând cu Emmanuel Macron, președintele american i-a spus: „Cred că vrea să facă un acord. Pentru mine. Știu că sună nebunesc, dar cred asta”, făcând referire la Putin.
3. Negocieri de pace fără armistițiu? Trump spune da, europenii nu
Trump a lansat o idee riscantă: un acord de pace ar putea fi negociat fără o încetare a focului prealabilă. „Toate cele șase acorduri pe care le-am făcut anul acesta au fost în timpul unor conflicte. Niciunul nu a avut nevoie de armistițiu”, a declarat el. În viziunea sa, un armistițiu ar putea permite uneia dintre părți să se regrupeze militar.
Reacția liderilor europeni nu a întârziat. Cancelarul german Friedrich Merz, citat de BBC, a spus ferm: „Nu-mi pot imagina o următoare întâlnire fără o încetare a focului.” Macron a exprimat o poziție similară, pledând pentru „presiune diplomatică asupra Rusiei”.
Surprinzător, Zelenski nu a reiterat cererea sa tradițională pentru o încetare a focului, semn că a dorit să nu tensioneze atmosfera de la Casa Albă.
4. Teritorii la schimb: o propunere care tulbură liniștea
Poate cea mai controversată declarație a lui Trump a fost despre „discuții privind schimburi teritoriale”, care ar ține cont de actuala linie de contact. Ideea vine după ce, la summit-ul din Alaska, Putin ar fi cerut recunoașterea anexării regiunilor Donetsk și Lugansk, în schimbul retragerii din alte teritorii ocupate.
Este o linie roșie pentru Zelenski, care a respins categoric orice compromis teritorial. Totuși, faptul că subiectul a fost menționat și nu a fost respins public de participanți arată că, în spatele ușilor închise, astfel de scenarii sunt măcar luate în calcul.
După întâlnire, însă, Emmanuel Macron a spus că nu a fost abordată în cadrul discuţiilor de la Casa Albă chestiunea eventualelor concesii teritoriale ale Ucrainei. „Nu am discutat deloc acest subiect astăzi”, a susţinut preşedintele francez în faţa jurnaliştilor. „Şi asta din două motive. În primul rând, prioritatea sunt garanţiile de securitate şi, în al doilea rând, s-a spus că acest lucru trebuie discutat la nivel bilateral şi trilateral”, a explicat el.
Bonus. Zelenski și ofensiva diplomatică a zâmbetelor
Şi încă un element a atras atenţia.
Conștient de tensiunile din vizita sa anterioară la Washington, președintele ucrainean a adoptat o abordare mult mai atentă la imagine. Renunțând la tricoul militar în favoarea unui costum sobru, Zelenski a fost „în misiune de farmec” – cum notează BBC.
A mulțumit de șase ori în primele minute ale întâlnirii și i-a înmânat personal lui Trump o scrisoare din partea soției sale, adresată Melaniei Trump: „Nu e pentru dvs. E pentru soția dvs”, a spus el zâmbind.
A fost un contrast clar față de vizita din februarie, când fusese criticat de vicepreședintele JD Vance pentru „lipsă de recunoștință” față de ajutorul american. Acum, Zelenski a părut hotărât să-și recâștige aliații, fără a părea slab.
Concluzie
Întâlnirea de la Casa Albă a produs zâmbete, aplauze și titluri optimiste, dar puține angajamente ferme.
Garanțiile de securitate, formatul negocierilor, condițiile pentru pace și integritatea teritorială a Ucrainei rămân puncte nevralgice.
Dacă Trump reușește sau nu să convingă atât Kremlinul, cât și aliații europeni rămâne de văzut. Deocamdată, Ucraina a câștigat un respiro diplomatic și o șansă de a-și păstra cauza în centrul agendei internaționale.