Premierul Poloniei, Donald Tusk, privește cu „multe temeri și multă speranță” apropiatul summit dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin, programat pe 15 august în Alaska.
Reuniunea, care ar putea viza o posibilă încheiere a războiului din Ucraina, ridică semne de întrebare în rândul aliaților europeni.
„Partea americană a promis că își va consulta partenerii europeni cu privire la poziția sa înainte de întâlnirea din Alaska”, a spus Tusk, într-o conferință de presă, subliniind că Europa trebuie să rămână unită în sprijinul Ucrainei, transmite Reuters, citată de US News.
Premierul polonez a apreciat faptul că, în cele mai recente declarații, președintele Trump a părut „tot mai receptiv la argumentele ucrainene și europene”, dar a avertizat că nu este „100% sigur” că această poziție va rămâne neschimbată.
Europa cere garanții pentru Ucraina
Donald Tusk a reiterat că orice discuție de pace trebuie să includă Ucraina. „Pentru Polonia și partenerii noștri, este clar că granițele unui stat nu pot fi schimbate prin forță. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu trebuie să aducă beneficii agresorului”, a declarat acesta.
În weekend, liderii Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii, Finlandei și ai Comisiei Europene au salutat inițiativa americană de a căuta o soluție de pace, dar au avertizat că orice acord trebuie să vină cu garanții de securitate pentru Ucraina și să mențină presiunea asupra Moscovei.
Negocieri fără Kiev? Un semnal de alarmă
Participarea Ucrainei la summit-ul din Alaska rămâne incertă, stârnind îngrijorări la Kiev și în capitalele europene. Ambasadorii UE au fost informați oficial despre poziția Washingtonului, iar miniștrii de Externe ai Uniunii au avut luni o reuniune online, pentru a stabili o linie comună înaintea întâlnirii Trump-Putin.
- Europenii se tem că vor rămâne o notă de subsol în istorie, în timp ce Putin caută un acord cu Trump
Președintele Trump a sugerat posibilitatea unui acord de tip „schimb de teritorii”, idee respinsă ferm de președintele Volodimir Zelenski, care a avertizat că o astfel de soluție „nu ar aduce o pace reală”, ci ar permite Rusiei să se regrupeze și să atace din nou.
Rusia cere concesii majore
Kremlinul continuă să mențină cereri maximaliste: retragerea completă a trupelor ucrainene din regiunile ocupate, renunțarea oficială la aderarea Ucrainei la NATO și recunoașterea anexării Crimeii și a altor teritorii ocupate. Negocierile din mai de la Istanbul și cele din iulie s-au încheiat rapid, fără progrese notabile.
Tusk a avertizat că apărarea integrității teritoriale a Ucrainei este „nu doar o chestiune de solidaritate cu vecinul nostru, ci și una care ține de propria noastră securitate”, scrie şi Kiev Independent.
Summit-ul din Alaska este considerat de analiști un test major pentru politica externă a administrației Trump, dar și pentru determinarea Europei de a rămâne un partener ferm al Ucrainei în fața agresiunii ruse.
B.B.