Iulie 2025 a fost a treia cea mai fierbinte lună iulie înregistrată vreodată la nivel global, potrivit datelor publicate joi de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene.
Temperatura medie globală a aerului la suprafață a fost de 16,68°C, cu 0,45°C peste media lunii iulie pentru perioada 1991-2020.
Deși nu a depășit recordurile stabilite în 2023 și 2024, luna iulie din acest an a fost cu 1,25°C mai caldă față de perioada preindustrială (1850–1900), când au început arderile masive de combustibili fosili.
Printre cele mai afectate regiuni s-a numărat Turcia, unde s-a atins un nou record național de temperatură: 50,5°C. Valul de căldură extremă a contribuit la accentuarea efectelor unei veri marcate de fenomene meteo severe.
„Schimbările climatice nu s-au oprit”
„Deși recentul șir de recorduri globale de temperatură s-a oprit - pentru moment -, acest lucru nu înseamnă că schimbările climatice s-au oprit.
Am continuat să fim martorii efectelor unei lumi în încălzire, prin evenimente precum valurile de căldură extreme și inundațiile catastrofale din luna iulie”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus, citat de Reuters.
Perioada august 2024 - iulie 2025 a depășit pragul de 1,5°C
Potrivit datelor Copernicus, perioada de 12 luni dintre august 2024 și iulie 2025 a fost cu 1,53°C mai caldă decât media din era preindustrială, depășind pragul de 1,5°C stabilit în Acordul de la Paris.
Acest acord internațional vizează limitarea încălzirii globale sub acest nivel pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.
Emisiile de gaze cu efect de seră, cauza principală
Oamenii de știință avertizează că principala cauză a schimbărilor climatice rămâne emisia gazelor cu efect de seră generate de arderea combustibililor fosili.
Anul trecut a fost deja declarat cel mai cald din istoria măsurătorilor meteorologice.
Deși depășirea pragului de 1,5°C nu este oficială pe termen lung, mulți experți avertizează că menținerea sub acest nivel devine tot mai puțin realistă. Ei cer guvernelor să accelereze eforturile de reducere a emisiilor de CO₂ pentru a limita frecvența și intensitatea fenomenelor meteo extreme.
Serviciul Copernicus utilizează date climatice înregistrate din 1940, combinate cu informații istorice globale care datează din 1850. Acestea permit o analiză precisă a evoluției climatului și a impactului activităților umane asupra temperaturilor globale.