Relațiile Statelor Unite cu restul lumii s-au schimbat profund câtă vreme Casa Albă a fost condusă de Donald Trump. Iar acum – odată cu victoria lui Joe Biden – sunt pe cale să se schimbe din nou.
Iată cum primesc marii lideri ai lumii eșecul lui Trump la alegerile prezidențiale, dar și ce așteaptă de la Joe Biden.
BBC și-a mobilizat corespondenții din întreaga lume pentru a face o analiză a modului în care diverse țări vor reacționa la schimbarea puterii de la Casa Albă. Iată principalele concluzii.
China l-ar putea regreta pe Trump
V-ați gândi că după celebrul război al taxelor pornit de Donald Trump împotriva Chinei, Beijingul s-ar bucura să-l vadă plecat de la Casa Albă. Ei bine, logic așa ar fi.
Numai că unii dintre analiști susțin că lucrurile nu stau așa. Și că deja China îl regretă pe Trump. Și nu pentru că i-ar fi fost simpatic, ci pentru că începuse să dezbine Statele Unite și ducea o politică izolaționistă.
Iar asta sugera că puterea americană e în declin.
Sigur că acum China ar putea apela la rațiunea lui Biden pentru a coopera pentru rezolvarea unor probleme importante. Dar Biden e hotărât să restabilească legăturile externe ale SUA pe care Trump le-a stricat. Iar asta îngrijorează Beijingul.
În plus, simpla victorie a lui Biden demonstrează că în Statele Unite valorile democratice rezistă. Or, China rămâne o putere comunistă, care nu acceptă democrația.
Relațiile cu India vor continua. Dar Biden nu agrează politicile premierului Narendra Mody
India a fost și va rămâne unul dintre aliații importanți ai Statelor Unite, atât în lupta împotriva terorismului cât și în încercarea de a limita creșterea necontrolată a puterii Chinei.
Cu toate acestea, puterea de la New Delhi are motive de îngrijorare odată cu venirea la putere a lui Joe Biden. Și asta din cauză că Donald Trump nu s-a amestecat deloc în politicile promovate de premierul Narendra Modi.
Nu s-a referit la Registrul Naţional al Cetăţenilor (NRC) și nici la Legea Cetățeniei, privite ca modalități de a persecuta populația musulmană a Indiei.
În schimb, în timpul campaniei electorale, Biden a fost destul de vocal împotriva acestor practici.
La fel a fost și vicepreședintele Kamala Harris, care are origini indiene.
Cu alte cuvinte, chiar dacă Biden nu va rupe relațiile cu India, e de așteptat să militeze mai mult pentru drepturile și libertățile omului, iar asta l-ar putea incomoda pe Narendra Modi.
Coreea de Nord nu-l va mai porecli prea curând pe Biden ”câine turbat”
Chiar dacă l-a jignit în repetate rânduri pe Trump, cel mai probabil Kim Jong un și-a fi dorit ca acesta să rămână încă 4 ani la Casa Albă.
Motivul: deja cu Trump s-a întâlnit de câteva ori. Au fost prilejuri bune pentru fotografii care să intre în cărțile de istorie ale ambelor state. Dar de fapt, niuna dintre țări nu a câștigat și nu a renunțat la nimic, în urma întrevederilor.
Cu alte cuvinte, deși a promis că începe dezarmarea nucleară, Coreea de Nord a continuat să își îmbogățească arsenalul.
Iar Statele Unite au continuat să impună sancțiuni Phenianului.
Ambii lideri înțeleseseră regulile jocului: se prefăceau că sunt în căutare de soluții, dar de fapt încercau să își promoveze propria imagine și propriile realizări.
Acum, cel mai probabil Biden îi va cere lui Kim să demonstreze că a început dezarmarea nucleară, înainte să accepte o întâlnire.
Și președintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, s-a străduit să găsească o cale de a relaționa cu Trump. Dar - cum principalul său scop este pacea între cele două state din Peninsula Coreea - Moon a fost mulțumit că liderul de la Casa Albă s-a implicat, totuși, în relația cu Coreea de Nord.
Și va căuta o atitudine similară și din partea lui Biden.
Cum se va înțelege ”britanicul Trump” cu Joe Biden?
Nici Biden – și nici fostul său șef, Barack Obama – n-au văzut Brexitul cu ochi buni.
În plus, Biden are rude în Irlanda și a declarat deja că nu va permite ca obiectivul de a instaura pacea în Irlanda de Nord să fie sacrificat doar de dragul Brexitului.
În schimb, Boris Johnson este un adept înfocat al Brexitului.
Chiar Donald Trump a spus la un moment dat că Boris Johnson este un ”Trump britanic”. Iar Joe Biden a fost de acord cu această observație.
Rămâne să vedem cum se vor înțelege cei doi oameni de stat.
Kremlinul n-a uitat mesajele lui Biden și nu-l simpatizează
Kremlinul e foarte atent la declarațiile pe care le fac oamenii politici din alte state.
Iar Biden a spus – pe vremea când era vicepreședinte al lui Barack Obama – că dacă ar fi în locul lui Vladimir Putin, n-ar mai candida la președinția țării. Din cauză că o nouă candidatură ar fi problematică atât pentru liderul rus, cât și pentru țara sa.
E puțin probabil ca Putin să fi uitat așa ceva.
În plus, recent, Biden a numit Rusia, ”cea mai mare amenințare”.
Așa că e puțin probabil ca Putin și Biden să se înțeleagă ușor.
În schimb, dacă Biden va fi un lider mai previzibil decât Trump, s-ar putea ca la Kremlin să fie preferat, pentru că înțelegerile între Moscova și Washnington s-ar putea încheia ceva mai ușor.
Și probleme majore există. Spre exemplu, sunt de luat decizii privind programul de dezarmare nucleară New Star din care ambele state fac parte și care expiră în februarie 2021.
Abia acum există speranța reluării negocierilor cu Iran
Donald Trump spunea, în glumă, în timpul campaniei electorale că primul telefon pe care îl va primi, după reconfirmarea sa în funcție, va fi unul din Iran. Și că Teheranul îi va cere să negocieze.
În realitate, Iranul nu l-ar fi sunat niciodată pe Trump și n-ar fi încercat să negocieze, din cauza că ar fi fost umilitor pentru regimul de la Teheran.
Trump a fost cel care s-a retras din tratatul de neproliferare a armelor nucleare, a înăsprit sancțiunile împotriva Iranului și a împins țara în pragul unei crize.
În plus, a ordonat asasinarea generalului Qasem Soleimani, un apropiat al Ayatolahului Khamenei, liderul religios suprem al țării. Există încă grupări radicale iraniene care n-au renunțat la promisiunea de răzbunare a morții lui Soleimani.
În schimb, cu Joe Biden la Casa Albă, negocierile cu Iranul au o șansă.
În Germania, Trump a fost mai puțin apreciat decât în Rusia și China. Ce urmează
Mai apreciat ca președinte a fost Donald Trump în Rusia și în China decât în Germania.
Adevărul este că nesfărșitele războaie comerciale ale lui Trump au afectat și comerțul extern al Germaniei.
Așa că relațiile dintre state au fost tensionate.
Berlinul a fost obligat să lucreze cu Washingtonul, din cauză că Statele Unite sunt principalul partener de afaceri al Germaniei.
Iar de această cooperare între state depinde, până la un punct, stabilitatea economiei europene.
Dar germanii s-au arătat revoltați de atacurile verbale pe care Trump le-a lansat la adresa industriei lor de mașini.
Iar cancelarul Angela Merkel și președintele Donald Trump n-au reușit să se înțeleagă.
E puțin probabil că problemele de comunicare dintre Germania și SUA să dispară sub conducerea lui Joe Biden. Dar e de așteptat ca germanii să aprecieze un stat care își dorește cooperare.
Citește și: