O echipă de la Duke University School of Medicine a identificat o cale directă și rapidă prin care bacteriile din intestin pot influența creierul și comportamentul, o descoperire care deschide un nou capitol în înțelegerea relației dintre microbiom și sistemul nervos.
Potrivit unui studiu publicat în revista Nature și citat de Duke University, oamenii de știință au descoperit un așa-numit „simț neurobiotic”, un mecanism prin care celulele din colon detectează proteine produse de bacterii și transmit instant mesaje creierului.
„Am vrut să știm dacă organismul poate simți în timp real prezența microbilor, nu doar ca răspuns inflamator sau imunitar, ci printr-un răspuns neural care influențează comportamentul”, a explicat Diego Bohórquez, profesor asociat de medicină și neurobiologie, coordonatorul cercetării.
Cum funcționează noul „simț”
Totul pornește de la neuropode, celule senzoriale din peretele colonului. Acestea detectează o proteină bacteriană veche, numită flagelină, prezentă în „coada” cu care bacteriile se deplasează. Când mâncăm, unele bacterii intestinale eliberează flagelină. Neuropodele simt prezența acesteia și trimit un semnal nervos rapid către creier, prin nervul vag – principala cale de comunicare între intestin și creier.
Poate opri foamea
Cercetătorii au observat că șoarecii cărora li s-a administrat flagelină direct în colon au mâncat mai puțin, semn că mesajul transmis era unul de sațietate: „Am mâncat destul.”
La șoarecii care nu aveau receptorul TLR5 (cel care detectează flagelina), semnalul nu a mai fost transmis, iar animalele au continuat să mănânce și să ia în greutate.
Implicații uriașe
Descoperirea arată că microbiomul intestinal poate influența în timp real comportamentul uman – inclusiv foamea și poate chiar dispoziția. Mai mult, deschide calea spre noi abordări în tratarea obezității, tulburărilor alimentare sau psihiatrice.
„Un pas important va fi să înțelegem cum anumite diete modifică compoziția microbilor intestinali – și cum aceștia, la rândul lor, ne pot influența creierul și comportamentul”, a adăugat Bohórquez.
Tehnologie avansată pentru monitorizare
Pentru a urmări în detaliu comportamentul alimentar, cercetătorii au folosit un sistem propriu numit „Crunch Master”, care înregistra sunetul și imaginea fiecărei îmbucături. Confirmarea: flagelina reducea semnificativ aportul de hrană.
De remarcat, cantitățile de flagelină folosite în experimente se regăsesc natural în intestinul șoarecilor, ceea ce sugerează că acest „simț neurobiotic” este activ și în viața de zi cu zi.
Un al șaselea simț dintr-un loc neașteptat
Autorii compară acest simț cu cele clasice – văz, auz, miros, gust și atingere – dar care funcționează dintr-un loc cu totul neașteptat: intestinul.
Această legătură directă între microbii din intestin și creier ar putea schimba fundamental modul în care înțelegem comportamentul alimentar, sănătatea mintală și relația noastră cu hrana.