O bună parte din primarii și președinții consiliilor județene sunt coloana vertebrală a corupției endemice.
Reforma administrativă, începând cu alegerea primarilor și a președinților consiliilor județene în două tururi de scrutin, e una din țintele asupra cărora președintele Nicușor Dan a insistat în campania electorală și pe care și-a asumat-o și după instalarea la Cotroceni.
Reorganizarea primăriilor și a consiliilor județene e deja inclusă în cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale pe care premierul Ilie Bolojan l-a anunțat într-o conferință de presă.
- Ilie Bolojan anunță reforma administrației locale. Salarii tăiate, posturi reduse și bonus pentru eficiență. Ai datorii la primărie? Adio permis auto, ajutor social sau autorizație de construire!
- PSD s-a impus în coaliție. Investițiile din programul Anghel Saligny nu îngheață. Asumarea răspunderii abia în august și doar pentru o parte din Pachetul 2 de reforme (Video)
Ținta e reducerea cheltuielilor din bani publici în condițiile în care organigramele de angajați sunt supraîncărcate după bunul plac al primarilor și al președinților consiliilor județene.
În momentul de față, mai mult de două treimi dintre primării nu ar putea plăti salariile angajaților dacă Guvernul sau Consiliul Județean nu le-ar aloca fonduri, a precizat șeful Executivului.
- Mai puțini consilieri în primării: Sunt peste 10.000 în toată țara
- Grilă de salarizare unică pentru primăriile care nu-și acoperă din veniturile proprii nici măcar lefurile
În aceste condiții, cea mai importantă măsură anunțată de premier este plafonarea numărului de angajați ai primăriilor, indicatorul principal fiind numărul de locuitori.
Funcționarii vor fi evaluați periodic
Măsura e justificată și de faptul că schemele de personal au rămas neschimbate sau chiar au fost supraîncărcate, deși în multe localități, fie comune, orașe sau municipii, populația a scăzut semnificativ în urma migrației a patru milioane de români pentru locuri de muncă și condiții de viață mai bune.
Premierul Bolojan a dat mai multe exemple de cum au fost cheltuiți nesăbuit banii contribuabililor și/sau ai Guvernului de autoritățile locale.
De pildă, la Voluntari (primarul orașului Florentin Pandele e în funcție de 25 de ani), „clubul de fotbal, susținut din banii Consiliului local, a cheltuit câți bani au donat românii pentru spitalul Dăruiește Viață“.
Șeful Guvernului, care în cele trei mandate în care a condus Oradea a fost unul dintre cei mai performanți primari după 1990, a anunțat că funcționarii din administrația locală vor fi evaluați periodic și că există deja un proiect de lege în această direcție. E o măsură care ar fi trebuit luată de mult, dar carnetul de partid a contat mereu mai mult decât rigorile funcției.
Cuvintele de ordine pentru Ilie Bolojan sunt eficiența, seriozitatea, responsabilitatea, performanța. Practic, acesta e programul de guvernare al premierului pentru următorii doi ani în care va conduce guvernul, dacă nu vor interveni surprize din partea PSD.
Lanțul trofic al corupției din administrația locală
O bună parte din primarii și președinții consiliilor județene sunt coloana vertebrală a corupției endemice.
Unora li s-a spus „baroni“, pentru că și-au agonisit averile ilicite păstorind primăriile sau județele ca pe propriile feude.
Unii au ajuns pe mâna justiției, dar alții încă circulă liberi în mașinile de lux de la primărie sau sediul județenei de partid la vilele de sute de mii sau milioane de euro.
Nu puțini dintre aleșii locali au case de vacanță construite cu sume exorbitante, propriile heleșteuri, parcuri zoologice, piscine sau camere special amenajate pentru masaj, coafor, manichiură, pedichiură.
Polițiștii judiciari, procurorii, inspectorii Agenției Naționale de Integritate (ANI), care ar trebui să constate dacă între averea dobândită în timpul exercitării funcției și veniturile realizate în aceeași perioadă există diferențe care nu pot fi justificate, par să nu se întrebe uneori cum sunt cheltuite milioane de euro pentru confortul de nabab dintr-un salariu de bugetar, fie el oricât de generos.
Inspectorii de integritate împreună cu procurorii, judecătorii și inspectorii ANAF, care au în fișa postului colectarea prejudiciilor aduse bugetului de stat și bugetelor locale, ar trebui să se constituie într-un lanț trofic în măsură să diminueze corupția. Dar nu de puține ori clientelismul gulerelor albe e adevăratul lanț trofic al corupției.
Infracțiunile rechinilor din primării și consilii județene, trase la indigo
La prezentarea raportului de activitate a Direcției Naționale Anticorupție pe anul 2015, fostul procuror-șef al DNA Laura Codruța Kövesi preciza că peste 100 de primari și președinți de consilii județene au fost trimiși în judecată într-un singur an.
Cel mai eficient șef al DNA se întreba retoric: „Este o legătură între funcţia publică şi bugetul administrat? Cu siguranţă este rezultatul unei modalităţi netransparente de folosire a bugetului public“.
Dacă faci o investigație la firul ierbii asupra corupției endemice din rândul primarilor și președinților de consilii județene, constați că infracțiunile marilor rechini din administrația publică locală sunt trase la indigo – abuz în serviciu și luare de mită. În unele cazuri se mai adaugă spălare de bani sau constituirea unui grup infracțional organizat.
Toate aceste infracțiuni sunt furt din banul public, iar metodele sunt și acestea trase la indigo – achiziții la prețuri supraevaluate, chiar și de douăzeci de ori, PUZ-uri (Planuri de Urbanism Zonal) cu dedicație pentru dezvoltatorii imobiliari („rechinii imobiliari“, cum i-a numit președintele Nicușor Dan în campania electorală), amenajarea spațiilor verzi cu hectare de panseluțe – cine poate să le numere pentru a ajunge la prețul real de la producător? –, angajări fictive la primărie sau consiliul județean (cazul de notorietate Liviu Dragnea, pentru care a fost condamnat), investitori străini care au acceptat să dea mită ca să-și poată deschide o afacere, proiecte cu fonduri europene fără licitație.
Infractorii au trecut demult la moneda europeană
Se spune despre cineva că „semnează ca primarul“. Greșit. Primarul e deosebit de atent la ce trebuie să semneze. E vorba de acele cazuri în care alesul local într-o mână are pixul, iar cu cealaltă socotește pe degete anii de pușcărie, dacă va fi prins cu teșchereaua plină de bani în moneda europeană.
Ca o paranteză, infractorii au trecut demult la moneda euro, pe când România mai are de așteptat. Merită riscul câtorva ani de pușcărie pentru o șpagă de multe milioane de euro care să asigure viitorul copiilor, nepoților și strănepoților?
De-a lungul timpului s-a dovedit că o serie de primari și-au asumat riscul de a sta câțiva ani la închisoare, știind că după executarea pedepsei se vor bucura de averile ilicite transferate în paradisuri fiscale sau trecute pe numele unor rude sau apropiați, ANAF-ul reușind să recupereze doar firimiturile.
Instituția prescripției dosarelor de corupție
Doar un exemplu: fostul primar al Sectorului 5 din București, Marian Vanghelie, unul dintre cei mai influenți baroni ai PSD, acuzat de abuz în serviciu, luare de mită și spălare de bani, pentru care a fost condamnat în 2021 de Tribunalul București la 11 ani și 8 luni de închisoare, a scăpat de toate capetele de acuzare în martie anul acesta.
După zece ani de tergiversare a dosarului, Curtea de Apel București l-a achitat pentru abuz în serviciu și spălare de bani, iar în cazul infracțiunii de luare de mită instanța a constatat că infracțiunea s-a prescris.
Prejudiciul de aproximativ 30 de milioane de euro calculat de procurorii DNA nu va putea fi recuperat de ANAF, pentru că probabil nu toate bunurile mobile și imobile ale fostului primar al celui mai sărac sector al Capitalei vreme de 15 ani sunt la vedere.