De câțiva ani, barba e în mare vogă. Însă bărbile au fost mereu privite cu suspiciune: când au fost considerate elegante, când au fost privite cu dispreț, ca fiind murdare. Dar cât de neigienice sunt ele, de fapt?
Pielea umană găzduiește miliarde de microorganisme, în principal bacterii, dar și ciuperci și virusuri, iar părul facial oferă un mediu unic pentru ca acestea să se dezvolte. Studiile arată că bărbile găzduiesc o populație microbiană densă și diversă, fapt care a alimentat convingerea că sunt în mod inerent nesănătoase.
Dar chiar să fie adevărat că bărbile sunt focare de microbi? O privire mai atentă asupra dovezilor oferă o imagine nuanțată.
Populația microbiană a pielii variază în funcție de zonă și este influențată de factori precum temperatura, pH-ul, umiditatea și disponibilitatea nutrienților. Bărbile creează un mediu cald și adesea umed, unde se pot acumula resturi alimentare și uleiuri, condiții ideale pentru dezvoltarea microbilor.
Aceștia prosperă nu doar datorită mediului propice oferit de barbă, ci și pentru că aceasta este expusă constant la contaminanți și microbi noi, mai ales prin prisma atingerii feței cu mâinile.
Îngrijorările legate de igiena bărbii datează de peste 50 de ani și, de-a lungul vremii, multe studii s-au concentrat pe acest subiect. Unele cercetări anterioare au arătat că părul facial poate reține bacterii și toxine chiar și după spălare, ceea ce a alimentat ideea că bărbile acționează ca niște rezervoare bacteriene și ar putea reprezenta un risc de infecție.
În domeniul medical, bărbile sunt un subiect controversat, în special în spitale, unde riscul de transmitere a agenților patogeni este crescut. Unele studii au arătat că lucrătorii sanitari cu barbă aveau o încărcătură bacteriană mai mare pe față decât colegii lor bărbieriți, scrie Medical Xpress.
Un alt studiu, care a comparat nivelul de igienă dintre câinii și oamenii supuși scanărilor RMN, a arătat că bărbile bărbaților conțineau mai mulți microbi decât blana câinilor, inclusiv un număr mai mare de bacterii periculoase.
Totuși, alte cercetări contrazic ideea că bărbile ar spori riscul de infecție. Un studiu nu a găsit diferențe semnificative în colonizarea bacteriană între medicii cu barbă și cei bărbieriți.
Ba chiar, în același studiu, medicii cu barbă erau mai puțin predispuși să poarte Staphylococcus aureus, o bacterie responsabilă de multe infecții nosocomiale. De asemenea, nu s-au observat creșteri ale ratelor de infecție la pacienții tratați de chirurgi cu barbă, atât timp cât aceștia purtau mască chirurgicală.
Este adevărat însă că bărbile pot transmite uneori infecții ale pielii, cum ar fi impetigo, o erupție contagioasă cauzată adesea de S. aureus, prezent frecvent în părul facial.
În cazuri rare, paraziți precum păduchii pubieni pot ajunge în barbă, sprâncene sau gene, în special în condiții de igienă precară sau contact apropiat cu o persoană infestată.
O barbă neîngrijită poate favoriza iritația, inflamația și infecțiile. Pielea de sub barbă, bogată în vase de sânge, terminații nervoase și celule imunitare, este foarte sensibilă la stres microbian și de mediu. Când se acumulează sebum, celule moarte, resturi alimentare și poluanți, riscul de dezvoltare a ciupercilor și bacteriilor crește.
Specialiștii recomandă spălarea zilnică a feței și a bărbii. Această acțiune elimină murdăria, uleiurile, alergenii și pielea moartă, reducând acumularea microbiană.
Dermatologii îi sfătuiesc pe cei care poartă barbă să o pieptene (pentru eliminarea resturilor) și să o tundă regulat, dar și să folosească cremă hidratantă pentru a preveni uscăciunea.
Prin urmare, este barba murdară? Ca în multe alte cazuri, depinde de cum ai grijă de ea. Cu o igienă zilnică și îngrijire adecvată, bărbile nu prezintă riscuri semnificative.