Dezastrul de la Fukushima a afectat negativ energia nucleară și industria uraniului la nivel mondial, după ce valurile au inundat complexul nuclear Daiichi din Japonia, pe 11 martie 2011.
Tsunami-ul, declanșat de un cutremur major în largul mării, a dezactivat sistemele de răcire ale centralei, provocând supraîncălzirea și topirea parțială a trei reactoare, cu eliberări ulterioare de materiale radioactive în aer și ocean.
Astfel, după catastrofa nucleară din Japonia, Germania, Belgia și Italia au decis să elimine treptat energia nucleară sau să oprească extinderile planificate, în timp ce Spania și Elveția au ales să nu mai construiască noi centrale.
În Japonia, contribuția energiei nucleare la generarea de energie electrică a scăzut dramatic, centralele pe cărbune umplând golul de producție de energie electrică.
Catastrofa nucleară și-a pus amprenta și asupra pieței uraniului și asupra companiilor care explorează și exploatează combustibilul nuclear. După Fukushima, scăderea cererii a dus la scăderea prețului uraniului, piața atingând un minim de aproape 30 de dolari/livră la mijlocul anului 2014.
Războiul reînvie energia nucleară
După 2022, povestea se schimbă. Stimulați de cererea reînnoită de energie nucleară și de o creștere a prețurilor pentru oxidul de uraniu după invazia Rusiei în Ucraina, minerii de uraniu au început să relanseze proiectele de extragere a uraniului care fuseseră suspendate.
Uraniul a atins un maxim al ultimilor 10 ani de 105,49 dolari/livră pe 29 ianuarie 2024 și a închis anul trecut cu un preț spot de 72,63 dolari și un preț pe termen lung de 80,50 dolari, potrivit companiei canadiene de minerit de uraniu Cameco.
Contractele futures pentru uraniu au crescut la 72 de dolari pe livră la sfârșitul lunii mai, cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni, prelungind revenirea de la minimele ultimelor 18 luni din martie, deoarece posibilitatea unui sprijin politic pentru sectorul nuclear a devenit tot mai clar, spune Trading Economics.
În ciuda scepticismului din unele cercuri cu privire la siguranța energiei nucleare, sunt la fel de mulți care cred că este o formă relativ benignă de energie, necesară pentru a obține tranziția de la combustibili fosili la surse regenerabile. Energia nucleară, susține adepții ei, nu produce emisii de CO2, și nici nu suferă de problema imprevizibilității energiei eoliene și solare.
Unul dintre cei mai recenți susținători ai energiei nucleare este președintele american Donald Trump.
Săptămâna trecută, președintele SUA a semnat ordine executive prin care se angajează să extindă capacitatea de producție de energie nucleară de la aproximativ 100 de gigawați în 2024 la 400 GW până în 2050.
În același timp, în Europa, locul de naștere al mișcărilor antinucleare, a existat și o regândire a energiei nucleare, pe măsură ce țările urmăresc o mai mare independență energetică.
După cum relatează CNBC, în ultimele săptămâni, Danemarca a anunțat planuri de a reconsidera o interdicție de 40 de ani asupra energiei nucleare, ca parte a unei schimbări majore de politică, Spania ar fi semnalat o deschidere pentru a revizui închiderea centralelor sale nucleare, iar Germania pare că a început să regândească opoziția de lungă durată față de energia atomică.
Centrala nucleară de la Doicești, un pas înainte
Compania NuScale Power Corporation, start-up de tehnologie nucleară avansată bazată pe reactoare modulare mici (SMR), a anunțat că a primit licența din partea Comisiei pentru Reglementare Nucleară a SUA (NRC) pentru noul său reactor NuScale Power cu putere mărită la 77 MW.
„Suntem încântați că NRC a aprobat a doua noastră cerere de aprobare standardizată (SDA), de data aceasta pentru designul de 77 MW. Este un moment istoric nu doar pentru NuScale, ci pentru întreaga industrie, pe măsură ce noi și ENTRA1 ne apropiem de satisfacerea cererii tot mai mari de energie curată”, a declarat John Hopkins, președinte și CEO al NuScale.
Citeşte integral articolul SUA și UE relansează construcția de centrale nucleare. Pas înainte și pentru Doicești pe Curs de Guvernare