În viitorul nu foarte îndepărtat, vehiculele de marfă cu aspect neobișnuit – cu parbrize mari, negre și fără șofer uman la volan – ar putea deveni o imagine obișnuită pe drumurile europene.
Acestea sunt camioane automatizate pentru transportul pe distanțe lungi, actori-cheie în viitorul sectorului de transport de mărfuri din Europa.
Cercetătorii sprijiniți financiar de UE lucrează din greu pentru ca implementarea unor astfel de vehicule să se facă cât mai lin posibil.
Vehiculele autonome nu mai sunt o noutate. Autobuzele autonome mici din jurul aeroporturilor, liniile de metrou sau trenurile monoșină autonome și chiar autoturismele autonome au devenit o prezență tot mai obișnuită în ultimii ani.
Totuși, camioanele autonome sunt încă, în mare parte, în faza de testare. Sunt mari și grele și trebuie să se miște rapid pentru a livra mărfuri pe drumurile publice, astfel că cercetătorii le evaluează cu atenție progresele.
Dr. Ragnhild Wahl, director pentru cercetare și inovare la ITS Norvegia, se numără printre cei care testează noile camioane. Aceasta coordonează o inițiativă de cercetare finanțată de UE și denumită MODI, care își propune să îmbunătățească sectorul logistic din Europa printr-o automatizare sporită.
„Proiectul este menit să ofere o rampă de lansare pentru implementarea la scară largă a flotelor de vehicule automatizate”, explică ea.
Scopul principal este de a crea și testa un sistem care să ne permită să avem camioane autonome care transportă mărfuri în Europa.
Asigurarea unei implementări în siguranță
Obiectivul final al modernizării sectorului transportului de mărfuri este atingerea așa-numitei automatizări de „nivelul 4”, în care vehiculele circulă în zone geografice predefinite fără a fi nevoie de oameni la bord.
Aceste camioane vor putea circula în continuu, fără pauze, prelungind astfel orele de condus și îmbunătățind eficiența logistică. Vor folosi senzori, radare, camere video și algoritmi avansați de inteligență artificială pentru luarea deciziilor și controlul vehiculului.
De asemenea, vor exista centre de comandă cu operatori de la distanță care vor supraveghea nonstop operațiunile. Însă, pentru a avea camioane automatizate pe drumuri, cercetătorii trebuie să se asigure că nu există surprize.
„Lucrăm pentru a identifica și a reduce barierele în calea automatizării”, spune Wahl. Echipa internațională de cercetare din care face parte dezvoltă așa-numitele soluții de mobilitate cooperativă, conectată și automatizată (CCAM) în operațiuni logistice reale pe teren.
UE este unul dintre liderii mondiali în cercetarea în domeniul mobilității CCAM și o promovează drept cea mai bună modalitate de modernizare a sectorului transporturilor, MODI fiind una dintre inițiativele emblematice în acest sens.
Pe lângă ecologizarea și digitalizarea transporturilor, automatizarea ar putea contribui și la soluționarea deficitului tot mai însemnat de șoferi de camion.
Cifrele recente arată că un număr tot mai mare de posturi vacante de șoferi de camion rămân neocupate în întreaga Europă. Uniunea Internațională a Transporturilor Rutiere preconizează că, până în 2028, Europa ar putea avea un deficit de 745 000 de șoferi de camion – adică 17 % din forța de muncă totală necesară.
„Există o lipsă majoră de șoferi și situația se va agrava în următorii ani”, spune Pia Wijk, manager de proiect la Einride, o companie suedeză de tehnologie pentru transportul de mărfuri, specializată în vehicule electrice și autonome.
Wijk face și ea parte din echipa de cercetare MODI, care reunește experți din rândul a 36 de organizații publice și private, cum ar fi Volvo Technology AB și DAF Trucks, din șapte țări ale UE, plus Norvegia.
Livrări de mărfuri mai ecologice și mai eficiente
În centrul eforturilor se află camioanele autonome.
Aceste vehicule elegante, albe, cu aspect futurist, au un parbriz întunecat în față, dotat cu camere și senzori pentru siguranță suplimentară.
Tehnologia autonomă dezvoltată de Einride, bazată pe inteligența artificială și senzori de precizie, analizează peste 5 milioane de puncte de date pe secundă, permițând vehiculelor fără șofer să navigheze pe rute complexe, să detecteze cu precizie obiectele și să anticipeze distanțele de frânare.
Wijk spune că vehiculele autonome ar putea ajuta la reducerea numărului de decese rutiere, parțial datorită funcționalităților de evitare a accidentelor și riscului redus de eroare umană.
Într-un studiu recent publicat în revista Nature, oamenii de știință care au analizat mii de rapoarte de accidente în care au fost implicate atât vehicule autonome, cât și vehicule cu șoferi umani au sugerat că, în majoritatea situațiilor, vehiculele autonome sunt, de fapt, mai sigure decât oamenii.
„Credem că tehnologia autonomă are potențialul de a face transportul mai sigur ca niciodată”, spune Wijk.
În 2024, circa 19.800 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în UE, conform datelor Comisiei Europene.
Reprezintă o scădere cu 3% față de anul anterior, pe fondul eforturilor continue ale UE de a îmbunătăți siguranța rutieră. Obiectivul este de a reduce la jumătate numărul deceselor rutiere până în 2030 și de a atinge, în cele din urmă, zero decese până în 2050, o ambiție cunoscută sub numele de Viziunea Zero.
Testarea în medii complexe și situații reale
În prezent, echipa de cercetare MODI explorează modul în care transportul automatizat poate fi integrat în sectorul logistic, concentrându-se pe unele dintre cele mai importante coridoare de transport din Europa. Identifică astfel o serie de provocări care trebuie abordate.
Este crucial să se asigure că sarcinile esențiale care însoțesc orice transport de marfă – cum ar fi trecerea frontierei, documentația, realimentarea și încărcarea sau descărcarea – pot fi în continuare efectuate eficient într-un mediu de transport automatizat.
Până la finalizarea proiectului, în martie 2026, echipa urmează să efectueze evaluări detaliate ale impactului, să compileze concluzii și să dezvolte modele de afaceri pentru a oferi date fundamentate atât companiilor, cât și responsabililor cu elaborarea politicilor.
Coridorul rutier de 1.200 de kilometri de la Rotterdam (Țările de Jos) până la Oslo (Norvegia) este principalul vizat de echipa MODI. Cercetătorii evaluează gradul de pregătire a infrastructurii aferente pentru transportul automatizat.
Această rută traversează patru granițe naționale și, întrucât Norvegia nu face parte din UE, implică și trecerea prin vamă și vămuirea efectivă între teritoriile UE și cele din afara UE.
Cercetătorii MODI testează, de asemenea, soluții tehnologice plecând de la patru cazuri de utilizare specifice în zone portuare situate de-a lungul coridorului, fiecare reprezentând o etapă diferită din lanțul de aprovizionare logistică.
În Rotterdam (Țările de Jos), studiază cât de bine funcționează vehiculele autonome în medii portuare aglomerate cu trafic mixt. În Hamburg (Germania), tranzițiile între autostrăzi și drumurile urbane se numără printre elementele centrale.
În Göteborg (Suedia), accentul se pune pe provocările hub-to-hub, cum ar fi încărcarea electrică, descărcarea și încărcarea automatizate. Vămuirea automată va fi testată la trecerea frontierei cu Norvegia.
În Moss (Norvegia), se testează comunicarea între vehicule și infrastructură în timpul deplasării pe drumurile publice.
Un viitor autonom la orizont
Einride folosește deja vehiculele sale autonome în operațiuni comerciale din Europa, transportând mărfuri între depozite pentru unul dintre cei mai mari comercianți online de produse farmaceutice din Suedia încă din decembrie 2024.
Camioanele folosesc un traseu public, cu autorizație de la Agenția Suedeză de Transport.
Pe termen scurt, Wahl se așteaptă ca cea mai ușoară implementare să se facă pe distanțe scurte și în medii controlate și izolate, cum ar fi terminalele și porturile.
În ceea ce privește însă camioanele grele pentru transportul pe distanțe lungi, progresele vor fi mai lente. „Pentru transportul de mărfuri pe distanțe lungi, camioanele automatizate vor trebui să se deplaseze cu viteze mari pe sute de kilometri, astfel că implementarea lor va trebui planificată cu atenție”, spune Wahl.
Drumurile publice sunt strict reglementate, mai complexe și esențiale pentru comunități, ceea ce face ca introducerea vehiculelor autonome să fie o provocare atât tehnologică, cât și societală. Totuși, primele semne sunt încurajatoare.
„Când am început să lucrăm cu vehicule automatizate în anii 1990, toată lumea era sceptică în privința lor”, spune Wahl. „Astăzi, acceptarea socială a microbuzelor autonome este în creștere, așa cum vedem în utilizarea robotaxiurilor și a unităților mici care se deplasează lent în medii controlate, cum ar fi aeroporturile.”
Camioanele mai mari vor avea nevoie de mai mult timp și eforturi pentru a atrage sprijin și a depăși obstacolele de reglementare. Totuși, datorită inițiativelor susținute de UE, cum ar fi MODI, viitorul autonom este din ce în ce mai aproape.
Articol scris de Bárbara Pinho
Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate prin programul Orizont al UE. Opiniile persoanelor intervievate nu reflectă neapărat opiniile Comisiei Europene.
Mai multe informații
- MODI
- Site-ul proiectului MODI
- Strategia digitală: mobilitatea conectată și automatizată
- Mobilitatea automatizată în Europa
- Mobilitatea cooperativă, conectată și automatizată (CCAM)
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.