CDU, partidul conservator al lui Friedrich Merz, a obținut cele mai multe voturi în alegerile din Germania, în timp ce partidul de extremă dreapta AfD s-a poziționat pe locul al doilea, obținând un scor istoric. Și partidul lui Olaf Scholz, SPD, obține un rezultat record, dar negativ.
Primele rezultate exit-poll la alegerile din Germania arată că pe primul loc se situează conservatorii, cu 29% din voturi, în timp ce la circa 10 puncte procentuale distanță se află extrema dreaptă (AfD), cu 19,5% din voturi. Socialiștii lui Olaf Scholz s-au clasat pe locul al treilea, cu doar 16% din voturi, urmați de Ecologiști (13,5%) și Partidul Stângii (8,5%).
Dacă se confirmă rezultatele exit-poll, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), de centru-dreapta, revine la putere, iar Friedrich Merz, un conservator de modă veche care nu a ocupat anterior nicio funcție guvernamentală, va deveni, cel mai probabil, noul cancelar al Germaniei, cea mai mare economie și cel mai populat stat al Europei, comentează CNN.
Cu 19,5% din voturi, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) obține cea mai bună performanță electorală a unui partid de extremă dreapta în Germania de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. AfD și-a aproape dublat procentul de voturi comparativ cu ultimele alegeri din 2021. Se preconizează o creștere semnificativă a susținerii pentru acest partid, care ar putea deveni acum principala forță de opoziție din Germania.
Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, de centru-stânga, pare să se claseze pe locul al treilea - o inversare majoră față de alegerile din 2021, când a obținut 25,7% din voturi.
Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) a ratat la limită pragul electoral de 5% necesar pentru a intra în parlament, în timp ce partidul Stânga (Die Linke) a trecut confortabil de acest prag, obținând un semnificativ 8,5%.
Prezență mare la urne
Alegătorii germani s-au prezentat la urne în număr mai mare decât la ultimele alegeri parlamentare, din urmă cu patru ani, potrivit primelor date federale și regionale.
Oficiul federal pentru alegeri din Germania a anunțat că, până la ora 14:00 (ora locală), prezența la vot la nivel național era de 52%. Aceasta este semnificativ mai mare față de 36,5%, înregistrată la aceeași oră în urmă cu patru ani, relatează CNN.
O prezență mai ridicată la vot în prima parte a zilei a fost raportată în mai multe landuri, inclusiv în Renania de Nord-Westfalia, Turingia și Saxonia-Anhalt.
Oficialii electorali din Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat land al Germaniei, au declarat că, până la ora 14:00, aproximativ 63% dintre alegători își exprimaseră deja votul. Aceștia au precizat că rata de participare a fost mai mare comparativ cu cea de acum patru ani.
În Saxonia-Anhalt, 52,6% dintre alegători se prezentaseră la urne până la ora 14:00, conform autorităților electorale locale. Și această cifră este semnificativ mai mare față de 36,7%, înregistrată la aceeași oră în 2021.
Oficiul electoral din Turingia, un bastion al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, a anunțat că 59,2% dintre alegătorii eligibili votaseră până la ora 14:00, comparativ cu doar 34,5% la aceeași oră în urmă cu patru ani.
Totuși, nu toate landurile urmează același tipar – în Saxonia, 39,6% dintre alegători se prezentaseră la urne până la ora 14:00, cu puțin peste trei puncte procentuale mai mult față de 36,4%, înregistrat la aceeași oră în urmă cu patru ani.
Miza alegerilor din Germania
Cetăţenii germani au mers, duminică, la urne, după o campanie electorală intensă, dominată de economia ţării care dă rateuri şi o succesiune de atacuri mortale care au făcut din migraţie şi securitate o temă de interes.
Friedrich Merz, liderul conservator în vârstă de 69 de ani, porneşte de pe prima poziţie pentru a deveni următorul cancelar al Germaniei, în cadrul unor alegeri urmărite îndeaproape în Europa şi SUA, scrie BBC.
El promite să rezolve cele mai multe probleme în patru ani – o sarcină grea pentru cea mai mare economie a Europei şi o infrastructură care scârţâie.
- De ce trebuie să ne pese de alegerile din Germania. Bani, bani, bani și… război (Infografice)
- Portret Alice Weidel – Vârful de lance al extremiștilor din Germania și preferata lui Musk nu e deloc cum ne-am aștepta
În cazul în care creştin-democraţii lui Merz câştigă, el va trebui să facă o alianţă cu cel puţin încă un partid, cel mai probabil social-democraţii lui Olaf Scholz, al cărui guvern a căzut anul trecut.
În ajunul votului, Merz a fost categoric că nu va face o înţelegere cu Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă drepta, care ar urma să devină cea de-a doua cea mai mare forţă politică, în faţa partidului de centru-stânga al lui Scholz.
Context
Circa 59,2 milioane de germani sunt eligibili pentru a vota şi, deşi milioane dintre ei au votat deja prin poştă, sondajele indicau că aproximativ 20% erau indecişi, cu o zi înainte de alegeri.
Votarea a început la ora 8:00 (07:00 GMT) şi se închide la 18:00, iar în cursul serii ar trebui să existe deja o idee clară privind rezultatul.
Votanţii sunt mobilizați de aceste alegeri esenţiale, iar campania a continuat şi sâmbătă, cu o dezbatere finală la televiziunea naţională – a noua de luna aceasta.
Acesta este un moment de cumpănă, în care Germania va trebui să ia decizii mari pe scena mondială, dar şi acasă.
Merz promite o conducere puternică în Europa, dar Berlinul se află sub presiunea de a relaxa bugetul pentru armată.
Fiind al doilea cel mai mare livrator de ajutor militar pentru Ucraina, următorul guvern al Germaniei va înfrunta un preşedinte al SUA care l-a criticat pe preşedintele Volodimir Zelenski ca fiind un dictator şi a rupt frontul unitar al Occidentului împotriva Rusiei.
Liderii politici germani au fost şocaţi şi de vice-preşedintele SUA JD Vance, care s-a întâlnit cu candidatul AfD pentru funcţia de cancelar, Alice Weidel, şi a cerut să se termine cu tabu-ul îndelungat privind discuţiile cu extrema dreaptă.
AfD are deja popularitate în mai multe landuri din est, dar este în ascensiune rapidă şi în vest, atrăgând sprijin în rândul germanilor mai tineri prin TikTok. AfD vrea ieşirea din UE, renunţarea la măsurile privind schimbările climatice, construirea de centrale nucleare şi repararea conductelor de gaze şi a relaţiilor cu Rusia.
Însă vocea sa a fost cea mai puternică în ceea ce priveşte migraţia şi securitatea, după ce din luna mai până acum au avut loc cinci atacuri mortale, inclusiv trei în timpul campaniei electorale, Magdeburg, Aschaffenburg şi Munchen – şi toate ar fi fost desfăşurate de imigranţi.
Un atac prin înjunghiere care a avut loc, vineri seară, la monumentul Holocaustului din Berlin a ţinut subiectul pe prima pagină. Victima a supravieţuit, iar Poliţia afirmă că atacatorul era sirian şi motivul era antisemitismul.
AfD a îmbrăţişat o politică foarte controversată, numită ”remigraţie”, pe care o defineşte ca deportarea migranţilor care au comis infracţiuni. Însă termenul se poate referi şi la deportarea în masă a migranţilor şi a urmaşilor acestora.
Partidul anti-migraţie şi-a asigurat deja o breşă în părţi din vest, în special în fosta zonă industrială a Germaniei, valea Ruhr.