Frustraţi de partidele majoritare şi fără a putea să se întoarcă acasă, românii din străinătate devin susţinători convinşi ai candidatului ultranaţionalist la preşedinţie Călin Georgescu.
Poate că abia îl cunosc, dar Călin Georgescu pariază puternic pe voturile lor, scrie POLITICO.
Dezamăgită de mult timp de clasa politică din România şi amărâtă de faptul că a fost forţată să plece de acasă, populaţia românească din Belgia, formată din 130.000 de persoane, pare să contribuie la propulsarea în funcţie a candidatului prezidenţial ultranaţionalist nonconformist, împreună cu partidele de extremă dreapta care îl susţin în parlament.
În primul tur al alegerilor prezidenţiale, unul din şase voturi exprimate pentru Georgescu a venit din diaspora românească - un lucru de care fostul birocrat este foarte conştient.
Luni, după alegeri, acesta a declarat jurnaliştilor că diaspora „a fost forţată să plece în străinătate” şi este „mult mai umilită decât românii de aici”, într-un semnal clar către susţinătorii săi din străinătate că aceştia sunt în atenţia sa.
Duminică, românii votează în alegeri parlamentare cruciale, iar sondajele arată că partidele de extremă-dreapta sunt pe cale să obţină o treime din buletinele de vot, bazându-se pe impulsul creat de Georgescu, care a urcat în sondaje de nicăieri duminica trecută, obţinând o victorie-şoc.
Miza este mare. O victorie categorică a candidatului de extremă dreapta la preşedinţie, un admirator al preşedintelui rus Vladimir Putin şi un eurosceptic convins, ar distruge imaginea României de aliat de încredere al NATO şi de membru al UE în sud-estul Europei, într-un moment în care blocul comunitar se confruntă cu războiul din Ucraina care face ravagii la frontiera sa şi cu revenirea preşedintelui ales al SUA, Donald Trump.
În Belgia, 51% dintre români au votat pentru candidatul de extremă dreapta la alegerile prezidenţiale de duminica trecută. Acum, alegătorii de acolo este „foarte probabil” să îl susţină din nou în turul doi programat pentru 8 decembrie, a declarat Oana Zamfir, director al think tank-ului GlobalFocus Center din Bucureşti.
Rezultatul reflectă un model mai larg la nivel global. În afara României, 43% dintre alegători au optat pentru Georgescu, care se află în fruntea sondajelor în Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia. Principala sa rivală pentru preşedinţie, Elena Lasconi, a obţinut doar 27% din voturi în străinătate.
În parte, acest lucru se datorează faptului că diaspora este „foarte frustrată de faptul că a trebuit să îşi construiască o viaţă în altă parte, idealizându-şi foarte mult ţara de origine şi considerând-o prizonieră a unei clase politice care este ineptă şi care nu a fost capabilă să creeze condiţiile pentru ca ei să rămână acasă”, a spus ea.
Sentimentul anti-sistem
În Belgia, unde românii reprezintă a doua cea mai mare populaţie de imigranţi din ţară, alegătorii au optat pentru Georgescu în parte din cauza unui sentiment de abandon din partea statului, potrivit Deriei Pîrvu, expert în proiecte la organizaţia non-profit ROMBEL, care găzduieşte grupuri de discuţii şi oferă informaţii practice românilor din Belgia.
Ajunşi pentru prima dată la începutul anilor 2000, când România a suferit turbulenţe politice după căderea comunismului, în căutarea unor salarii mai bune, majoritatea lucrează acum în construcţii, pentru UE sau ca proprietari de mici întreprinderi, a spus ea. Alte zeci de mii lucrează în ferme în condiţii precare, a adăugat Pîrvu.
- Politico analizează fenomenul Georgescu: 7 motive pentru care alegătorii români sunt furioși în masă
Dar „lipsa de educaţie” în rândul unora, combinată cu sentimentul de a fi „respinşi” în Belgia, a contribuit la alimentarea unei frustrări generale şi a unei aversiuni faţă de partidele tradiţionale din România, a mai spus ea.
Pentru unii, Georgescu reprezintă o schimbare binevenită
Elena, o angajată în vârstă de 40 de ani a unui magazin alimentar românesc, care a sosit la Bruxelles din Bucureşti în urmă cu un an şi a refuzat să îşi dea numele de familie, nu a votat în primul tur săptămâna trecută, dar a declarat că acum ia în considerare susţinerea ultranaţionalistului în turul doi.
„Din ceea ce am auzit, mulţi oameni vor să voteze cu el pentru că speră că va schimba România în bine”, a spus ea. „Să sperăm că el ... îşi va ţine promisiunile”.
În timp ce candidatul însuşi nu are un partid politic, un alt partid de extremă dreaptă (AUR), capitalizează pe brandul său înainte de votul parlamentar pentru a câştiga alegători în Belgia, în încercarea de a forma o coaliţie largă de legislatori naţionalişti.
Viorel Ungureanu, un coordonator al filialei belgiene a partidului, a declarat că cei 80 de voluntari ai campaniei şi-au concentrat mesajele în principal pe a le spune „oamenilor că AUR îl susţine pe Georgescu”.
„Toţi cei care doresc ca Georgescu să fie preşedinte înţeleg că trebuie să fie susţinut de un partid politic cu aceleaşi valori”, a adăugat el, susţinând că este «destul de încrezător» că AUR va obţine rezultate bune duminică.
Totuşi, nici partidul pro-european al lui Lasconi, Uniunea Salvaţi România (USR), nu renunţă.
Arabela Sabangeanu, candidatul USR la funcţia de deputat în Belgia, a declarat că echipa sa îşi „intensifică” eforturile de campanie prin sporirea prezenţei pe TikTok şi prin intensificarea campaniei de prospectare în persoană înainte de votul parlamentar. Ea s-a declarat „foarte optimistă” cu privire la rezultat.
„Democraţia noastră este în joc”, a declarat Sabangeanu. Există un „sentiment de urgenţă - este acum sau niciodată”.