Ne aflăm în plină scenariadă cauzată de inabilitatea totală a instituțiilor de a-și asuma concluzii ferme și mai ales de a le comunica detaliat, ritmic și fără politizare.
Pentru expunerea fără precedent a țării și riscarea siguranței naționale, vinovați sunt în primul rând liderii politici, președintele și premierul, care nu și-au făcut treaba, dar au urmărit propria salvare politică.
România a fost împinsă pe marginea prăpastiei, știm cine sunt vinovații, știm sistemul politic și brațul mai lung sau mai scurt al serviciilor secrete, depinde ce facțiuni sunt în luptă, știm că laboratoarele de partid lucrează pentru supraviețuirea cartelului dominant, dar ar trebui să știm și prețul colosal pe care deja îl plătim pentru ultima strategie în care a fost aruncată și Curtea Constituțională.
Curtea Constituţională a decis în şedinţa de joi să ceară reverificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot, cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule la alegerile prezidenţiale.
Sunt două registre de discuție și de ordinea în care le abordăm depinde securitatea țării și evitarea pe ultima sută de metri a dezastrului pe care încă nu l-am cunoscut în ultimele trei decenii și jumătate, iar memoria dictaturilor succesive, cele trei din interbelic și oroarea totalitară comunistă, s-a stins în manuale și nu se aude pe TikTik:
- Ilegalitatea campaniei derulate pe TikTok, manipularea conținutului, manipularea în scop politic a emoțiilor utilizatorilor.
Aici a explicat foarte bine profesorul Corneliu Bjola care sunt metodele prin care poate fi derulată o campanie subliminală nu doar de dezinformare, ci de manipulare de manual.
Trebuie să înțelegem bine că ceea ce s-a întâmplat nu este „politică obișnuită”, ci o acțiune deliberată menită să decupleze România de la spațiul transatlantic, a avertizat Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford, într-unul dintre interviurile acordate spotmedia.ro.
Acesta a prezentat trei metode prin care voturile oamenilor pot fi manipulate a priori, prin manufacturarea emoțiilor, a nevoii de securitate și de apartenență la ceea ce percepi a fi majoritate. Iată-le:
- Mesaje politice micro-direcționate: Algoritmul TikTok analizează comportamentul utilizatorilor, preferințele și interacțiunile lor pentru a oferi conținut personalizat. Această tehnică este frecvent folosită în campanii comerciale pentru a crea mesaje adaptate unor grupuri demografice, cu scopul de a le determina să cumpere anumite produse. Însă aceeași tehnică poate fi folosită și în scopuri politice. Prin transmiterea de mesaje politice foarte personalizate (care iau în considerare preferințele unice ale fiecăruia, de aici ideea de micro-targeting) către utilizatori — de exemplu, mesaje anti-sistem croite pentru diferite grupuri din diaspora sau mesaje cu teme religioase adaptate individual pentru persoane mai în vârstă — astfel de campanii pot influența intențiile de vot în mod subtil și eficient. Ne amintim cu toţi ca o astfel de strategie a fost folosita de Cambridge Analytica, în timpul referendumului Brexit din iunie 2016.
- Astroturfing sunt campanii de influență coordonate care generează iluzia unui sprijin masiv online, prin postări realizate de influenceri sau boți. Algoritmii TikTok amplifică conținutul viral, ceea ce poate fi exploatat prin inundarea platformei cu mesaje ce sprijină un anumit candidat sau o anumită agendă. Utilizatorii expuși frecvent la astfel de mesaje percep sprijinul ca fiind organic, ceea ce crește credibilitatea unui candidat sau a unei poziții politice și poate influența deciziile de vot. Un exemplu nefericit de astroturfing a fost cel folosit de Rusia pentru discreditarea internațională a lui Alexei Navalnîi, în 2021. Amnesty International a fost „bombardată” cu reclamații care evidențiau comentariile xenofobe din trecut ale lui Navalnîi, ceea ce a dus la retragerea statutului său de „prizonier de conștiință”.
- Modelarea discursului (issue framing) prin provocări virale este menită de a crea trenduri legate de subiecte-cheie ale campaniei. Algoritmul TikTok amplifică acest tip de conținut participativ, cum ar fi hashtag-uri, transformându-le într-o metodă eficientă de influențare a discursurilor publice. Prin încorporarea mesajelor politice în tendințe virale, campaniile pot modela percepțiile publicului asupra unor subiecte importante fără a părea explicit politice.
Este însă extrem de important ca autoritățile române să înțeleagă gravitatea acestor practici și să ia măsuri pentru a le preveni. Acestea sunt cazuri de manipulare și corupție politică mult mai grave decât cele legate de celebrele incidente cu pungile de făină și ulei din trecut. Orice alegeri în care rezultatele au fost viciate de acești algoritmi ar trebui invalidate, a spus Corneliu Bjola, imediat după primul tur al prezidențialelor.
Problema este însă acum de oportunitate și de punerea în pericol a securității naționale – dacă autoritățile și-ar fi făcut treaba și ar fi avut analiza pregătită imediat după vot, atunci ilegalitatea ar fi fost evidentă și ghilotina ar fi funcționat.
La o săptămână însă după alegeri și mai ales în secretomania conspiraționistă a autorităților, care nu anunță societatea clar, grav, cu dovezi, ce anume s-a întâmplat, efectul ar putea fi dezastruos: haos social, polarizare și inducerea senzației unui război civil.
- Protejarea securității sociale și evitarea oricărei încălcări sau invalidări a votului dat de electorat: dacă boții sunt artificiali și ilegali în context, oamenii care au votat sunt reali și deja radicalizați.
Pentru a ajunge la ei, autoritățile ar trebui să fie transparente și, mai ales, să nu lase spațiu gol de autoritate în care să fie alimentate – de actori interni sau externi – conspirațiile. Or, ne aflăm în plină scenariadă cauzată de inabilitatea totală a instituțiilor de a-și asuma concluzii ferme și mai ales de a le comunica detaliat, ritmic și fără politizare.
Procesul electoral pentru prezidențiale se află deja mult prea departe pentru a întoarce din drum un vot popular, chiar dacă mecanismele de seducție electorală ale unui candidat au fost în afara legii – autoritățile, serviciile secrete, președintele și prim-ministrul trebuiau fie să-și fi făcut treaba și să fi tras semnalele de alarmă din vreme, fie acum să-și facă treaba, să-și pună ambițiile și pofta de salvare personală între paranteze și să asigure pentru turul al doilea un proces electoral mai corect și mai ales un sprijin fără rest pentru candidatul liberal, democratic rămas în cursă.
Or, partidul premierului care a ratat votul a preferat ambiguitatea și nu și-a declarat susținerea fără rest a candidatului care nu va duce România în dezastrul absolut.
În cheia evenimentelor de joi, decizia CCR și comunicatul CSAT, în care suntem anunțați că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral, putem înțelege altfel ambiguitatea PSD: un plan de salvare, prin care la renumărare Elena Lasconi să treacă pe poziția a treia și Marcel Ciolacu să revină în cursă, mizând pe faptul că românii îl vor vota, pentru democrație și neîntoarcerea într-o sferă de influență a Rusiei.