În regiunea Volgograd, Rusia, a avut loc o revoltă a prizonierilor dintr-o colonie penitenciară de maximă siguranță. Patru gardieni au fost ucişi, iar alții au fost luați ostatici şi răniţi.
Informația e prezentă pe toate site-urile și agențiile de știri, indicând faptul că țara e un butoi cu pulbere, iar oamenii se așteaptă dintr-un moment în altul să apară revolte, proteste și violențe sociale.
Olga Romanova, o activistă socială care conduce organizația „Rusia din spatele gratiilor”, refugiată în Germania, fiind pusă pe lista neagră de regimul de la Kremlin, spune că după intrarea forțelor ucrainene în Kursk s-a produs o mare neliniște și în alte regiuni din Rusia.
„De fapt, nimeni nu dorește să-i primească pe refugiații din Kursk, la fel cum locuitorii din Rostov sunt foarte supărați că nimeni nu vorbește despre problemele lor, nimeni nu-i protejează, după ce în regiune au avut loc mai multe atacuri cu drone și explozii”, a declarat Olga Romanova pentru site-ul Nexta.
Ea a explicat că, atunci când se întâmplă ceva grav, Vladimir Putin dispare din peisaj, nu-și asumă nimic, iar elitele Rusiei încep să înțeleagă că au fost lăsate de izbeliște.
Activista pentru drepturile omului spune că situația a ajuns atât de dificilă că sunt „oameni care încearcă să-l îndepărteze pe Putin de la putere”. Nu știe dacă vor reuși, dar se încearcă, operaţiunea Kursk fiind picătura care a umplut paharul.
Războiul a ajuns în Rusia, deși Putin a promis că-l va ține la distanță
Chiar dacă problemele refugiaților din Kursk și revolta deținuților din Volgograd nu au o legătură directă între ele, asta arată că în Rusia presiunea socială e tot mai mare.
Intrarea ucrainenilor în Kursk nu a reprezentat o mare victorie militară pentru forțele Kievului, dar a fost un duș rece pentru ruși, care au înțeles în sfârșit că războiul nu se va termina curând, așa cum le-a promis Putin.
În plus, s-a dărâmat și construcția ridicată cu greu de propaganda de la Kremlin, cum că viața în Rusia se desfășoară normal, oamenii nu sunt afectați de război, în timp ce „operațiunea militară specială” are loc undeva departe cu scopul de a „denazifica Ucraina”.
Dar, după doi ani și jumătate de la anunțul lui Putin că a decis să trimită trupele în Ucraina, dronele Kievului brăzdează în fiecare noapte cerul Rusiei în căutare de ținte strategice, distrugând aerodromuri, depozite de combustibil, poduri și radare.
Infrastructura militară și de transport e erodată incursiune după incursiune, în timp ce populația se plânge de teroarea zgomotului produs de drone și de explozii.
O lecție dureroasă pentru China
După doi ani și jumătate de război, Rusia a ajuns o umbră a țării de la momentul declanșării invaziei. A pierdut peste 600.000 de militari, mii de tancuri, blindate și elemente de artilerie. Economia e în derivă, iar susținerea Chinei se diluează pe zi ce trece.
Beijingul încearcă să profite în continuare de vulnerabilitatea Rusiei, construirea unei conducte de transport de gaze între cele două țări a fost oprită în urma neînțelegerilor dintre Putin și Xi Jinping în ce privește prețul combustibilului.
Dar modul cum a evoluat conflictul militar declanșat de liderul de la Kremlin a reprezentat și o lecție pentru China, obsedată de anexarea Taiwan-ului.
Insula, cu o populație decisă să se apere, bine înarmată și cu o economie dezvoltată, poate produce pagube mult mai mari Chinei decât a produs Ucraina Rusiei până acum.
Să nu uităm că Putin credea că va cuceri Kievul în trei zile, iar forțele militare conduse de Volodimir Zelenski nu dispuneau de echipament adecvat, nu erau pregătite pentru un război pe scară largă și nu dispunea de o industrie de armament.
Șah la Kremlin
„Astăzi, am ajuns la un acord privind patru documente între Ucraina și India, care acoperă domeniul medical, cooperarea agricolă, relațiile umanitare și cultura”, a anunțat Volodimir Zelenski cu ocazia vizitei oficiale a lui Narendra Modi, prim-ministrul Indiei.
„În urma întâlnirilor avute, am convenit, de asemenea, asupra unei declarații comune axate pe dezvoltarea unui parteneriat strategic, pe comerțul bilateral și pe continuarea cooperării tehnico-militare”, a mai spus liderul ucrainean.
„India sprijină suveranitatea națională și integritatea teritorială a Ucrainei. Și acest lucru este esențial, deoarece toată lumea trebuie să respecte în mod egal Carta ONU”, a mai declarat Volodimir Zelenski.
Vizita lui Modi la Kiev e încă un semnal pentru Putin că nu se poate baza pe un sprijin diplomatic din partea Indiei, care urmărește să păstreze distanța față de conflict și să marcheze o creștere a influenței în Asia, în detrimentul Rusiei.
Intrarea forțelor ucrainene în Kursk și consolidarea prezenței lor pe teritoriul Rusiei au o importanță politică mai mare decât cea militară.
Operațiunea Kievului erodează masiv autoritatea lui Putin, arătându-le rușilor că e incapabil să apere granița țării.
Slăbiciunea președintelui e șocant de vizibilă pentru că vine pe fondul unui puternic mesaj propagandistic care a proiectat în mentalul colectiv percepția că la Kremlin se află un lider puternic, că Rusia e invincibilă, armata ei, fiind pe primele locuri în lume.
Tensiunea dintre realitate și imaginarul colectiv va împrăștia încrederea în regimul politic, iar Putin, pe zi ce trece, apare tot mai slab și vulnerabil.
Incursiunea din regiunea Kursk a forțelor ucrainene au reușit să destabilizeze politic Rusia și să dea șah Kremlinului.