Anul 843: Prin Tratatul de la Verdun, încheiat după aproape trei ani de război civil și după moartea lui Ludovic cel Pios, Imperiul Franc a fost împărțit în trei părți, între fiii moștenitori Lothar, Ludovic și Carol.
Aceștia sunt singurii supraviețuitori-băieți din cei 20 de copii ai lui Charlemagne, dintre care 11 fii și 9 fiice, avute cu cele 5 soții ale lui dar și cu cele cinci metrese – mai pe românește, țiitoare – tot ale lui.
Astfel, ca să folosesc o exrpesie populară, praful s-a ales din puternicul imperiu al lui Carol cel Mare, legendarul Charlemagne!
Anul 955: Are loc istorica bătălie de la Lechfeld, Otto cel Mare, suveran peste marile ducate germane (mai puțin Saxonia), îi înfrânge definitiv pe maghiari, care de la această dată n-au mai îndrăznit să întreprindă niciodată vreun atac asupra Germaniei.
Anul 1500: Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, dăruiește ctitoriei sale mănăstirea Putna, marea dveră a Răstignirii, broderie monumentală de o valoare cu totul deosebită.
Broderia, comandată de vodă și executată probabil de călugărițe, este cusută cu fire de aur, de argint și de mătase, totul pe fondul unei căptușeli din pânză. Merită, poate, citată inscripția cuprinsă în dveră:
„Io Ștefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, și doamna sa Măria, fiica lui Radu voievod, a făcut această dveră Mănăstirii sale Putna, în anul 44 al domniei sale, în anul 7008 august 10”.
O explicație, pentru cine nu știe: dveră, înseamnă ușă, în limba slavă, iar în cazul de față draperie. Cât privește anul 2007, acesta socotea atunci, după cutuma slavonă „de la facerea lumii”, nu după Nașterea Domnului, ca astăzi.
Anul 1519: Cele cinci corăbii aflate sub comanda lui Fernando Magellan pornesc din Sevilla, în prima călătorie în jurul lumii. Trecând printr-o aventură ca în basme, va ajunge înapoi la Sevilla, după ce a înconjurat Planeta, doar o corabie comandată de Juan Sebastián Elcano, cu câțiva marinari sleiți de puteri și fără marele Magellan, ucis de locuitorii unei insule, în timpul unei confruntări banale.
Dar scopul a fost atins: au dovedit încă o dată sfericitatea Pământului, contestată mai ales de clerici.
Anul 1534: A început, la Suceava, înălțarea Bisericii „Sf. Dumitru”, ctitorie a domnitorului Petru Rareș. Așa cum rezultă din pisaniuia aflată deasupra ușii de intrare, construcția a durat un an și trei săptămâni. Citez: „Și a început a zidi în anul 7042 (1534) august 10 și s-a isprăvit în anul 7043 (1535) august 30 și s-a sfințit cu mâna Preasfințitului Mitropolit Teofan".
Un an. N-ș vrea să fiu cârcotaș, dar astăzi numai studiul de fezabilitate ar dura vreo doi ani.
Anul 1539: Francois I, regele Franței, semnează Ordonanța de la Villers-Cotterêts, prin care limba franceză este introdusă în locul latinei în documentele oficiale.
Anul 1628: Nava de război suedeză Vasa, o mândrie a flotei din acea vreme, se scufundă în portul Stockholm după nici 20 minute de călătorie. Nava a fost construită la ordinul regelui Gustav Adolf, pentru a servi războiului cu Polonia-Lituania (1621-1629).
La timpul său, era prezentată drept una din cele mai puternice nave de război din lume. Însă nava s-a dovedit a fi periculos de instabilă iar greutatea prea mare în structura superioară a carenei accentua această instabilitate. A răsturnat-o vântul și a trimis-o la fund, iar documentele vremii subliniază că nici nu a fost un vânt foarte puternic, ci doar că „a suflat dintr-o parte”.
Anul 1675: A fost înființat "Observatorul Regal din Greenwich". În 1948, observatorul a fost transferat în castelul Herstmonceux (Sussex). Vechea clădire a observatorului s–a păstrat însă până în prezent, și este înconjurată de un parc în centrul Londrei.
Astăzi observatorul din Greenwich constituie punctul reper la care se raportează fusurile orare și în raport cu care este stabilită ora în întreaga lume. Fusul orar al României este marcat simbolic GMT+3, arată că timpul este în România devansat cu trei ore față de momentul observatorului Greenwich.
Anul 1792: O nouă fază a revoluției franceze, demarată în 1789 - poporul cucerește Palatul Tuileries, simbolul monarhiei. Adunarea națională decide suspendarea din funcții a regelui Ludovic al XVI-lea și alegerea unei noi Convenții Naționale menită să pună bazele unui stat nou – „a doua revoluție".
Anul 1793: La Paris, se deschide oficial pentru public Muzeul Luvru, la acea dată o instituție destinată mai mult să prezinte publicului superbul palat, cu incredibilele sale detalii arhitecturale, decât o colecție de tablouri și vestigii de artă. Dar, în timp, a devenit unul dintre cele mai valoroase muzee de artă ale lumii.
Anul 1808: Statul Ecuador își proclamă independența. Astăzi, data de 10 august este sărbătoare națională.
Anul 1856: Un uragan a făcut în Louisiana peste 400 de victime omenești.
Anul 1864: Guvernul român a contractat cu casa britanică "Stern Brothers" primul împrumut extern al României (916.000 de lire sterline, din care statul a primit doar 679.244 de lire, restul fiind reținut ca dobândă - 7%). Împrumutul era garantat cu veniturile vămilor, considerate sigure de către creditor.
Anul 1875: În prezența principelui Carol, viitorul rege Carol I, este pusă piatra de temelie a castelului Peleș din Sinaia. Au fost îngropate la nivelul fundației câteva zeci de monezi de aur („poli”, un pol însemna 20 lei) Erau primele monede de aur românești, conținând și efigia principelui Carol.
Poate nu este lipsit de interes să amintesc faptul că România era încă vasală Porții (este vorba de anul 1875) și, deci, nu se cuvenea să bată propriile monezi de aur. Părea o sfidare la adresa Porții, dar probabil că principele Carol și-a asumat acest risc.
Anul 1897: Chimistul german Felix Hoffmann descoperă un mod îmbunătățit de sinteză a acidului acetilsalicilic (aspirina).
Sub o anumită formă, aspirina era cunoscută încă din antichitate. Hipocrate, medicul grec numit și „părintele medicinei”, scria în secolul al V-lea î.Hr. despre o pudră amară extrasă din scoarța de salcie care avea puterea de a ușura durerile și de a reduce febra. Laboratoarele de azi au confirmat existența acidului acetilosalicilic în respectiva coajă.
Dar descoperirea lui Felix Hoffmann (1897) a permis fabricarea aspirinei în laborator și apoi pe scară industrială. Inițial, aspirina se folosea ca praf, ulterior ca pastile, dar și ca element component al altor medicamente, cu diferite utilizări.
Anul 1913: Are loc Pacea de la București, care consfințește sfârșitul celui de al doilea război balcanic și înfrângerea Bulgariei. Grecia și Serbia își împart Macedonia, Bulgaria pierde accesul la Marea Egee, iar România anexează Cadrilaterul, pe care îl stăpânește până în septembrie 1940, când îl restituie Bulgariei amiabil, prin Convenția de la Craiova.
Anul 1919: În cadrul adunării de la Timișoara a șvabilor din Banat, aceștia își dau acordul pentru integrarea Banatului cu România, conform proclamației de la Alba Iulia.
Anul 2019: Moare Jeffrey Epstein, om de afaceri, miliardar și filantrop american, cunoscut în societate și pentru numeroasele scandaluri sexuale, unde a fost parte directă și pentru care a fost judecat și condamnat la timpul său.
Oficialii federali americani au identificat 36 de fete, multe minore, pe care Epstein le-ar fi abuzat sexual. El a pledat vinovat și a fost condamnat în 2008 de către o instanță din Florida la o pedeapsă, din care a executat aproape 13 luni în arest, cu eliberare extinsă pe bază de muncă.
A decedat la 66 ani, într-un centru de corecție metropolitan din Florida, SUA.
Anul 1920: Marele Imperiul Otoman începe să dispară ca instituție monarhică. Prin semnarea Tratatului de la Sèvres pierde patru cincimi din teritoriul său, iar la 10 noiembrie 1922, sultanatul se va declara desființat. Turcia va fi republică.
Anul 1929: S-a născut Tamara Buciuceanu-Botez, cunoscută interpretă de teatru, film și televiziune, sora mezzosopranei Iulia Buciuceanu. Tamara Buciuceanu a decedat în 2019, la frumoasa vârstă de 90 ani.
Anul 1945: Japonia cere pace, iar, după următoarele 4 zile, capitulează necondiționat, punând astfel capăt ultimei zvâcniri a celui de Al Doilea Război Mondial.
Anul 1951: S-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din România: +44,5 °C în județul Brăila, în localitatea Ion Sion. Asta când încă nici nu se discuta despre încălzirea globală!
Anul 1953: I.V. Kapitonov, secretar al organizației de partid din Moscova a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, îi raportează prim-secretarului Nikita Hrușciov despre o metodă foarte avansată a Trustului de construcții nr. 28, care a ridicat în Parcul Izmailovo, pe bandă rulantă și în timp record de 13 zile, opt clădiri de cinci etaje, cu 2200 m2 fiecare clădire.
El îi scrie lui Hrușciov că, la fiecare 13 zile, altă asemenea clădire va fi dată în folosință. Era noul stil din arhitectura sovietică, ceva ce urma să producă așa-numitele "hrușciovki", construcții-șablon de mare serie, ce promiteau să rezolve lipsa acută de locuințe în URSS.
Au rezultat nu numai blocuri-șablon, ci cvartale (cartiere)-șablon, iar în câteva cazuri, chiar orașe-șablon sovietice.
Anul 1974: Este inaugurată Sala Polivalentă din București, care însă nu a fost urmată de alte dotări pe măsură pentru sportivi.
Anul 1990: Sonda Magellan, lansată de NASA, a ajuns la planeta Venus după cincisprezece luni de la lansarea ei de pe planeta Pământ.
Anul 1995: A fost semnat acordul parțial israeliano–palestinian de la Taba, privind extinderea autonomiei în Cisiordania.
Anul 1998: Prințul Al-Muhtadee Billah este proclamat prinț moștenitor al Brunei prin proclamație regală.
Anul 2003: Prima căsătorie cosmică: cosmonautul rus Juri Iwanowitsch Malentschenko aflat pe Stația Spațială Internațională, în spațiu, se căsătorește cu rusoaica Ekaterina Dmitrieva, în vârstă de 26 ani, aflată pe Pământ, mai exact în Texas.
O conexiune video a fost stabilită atunci între Stația Spațială, aflată la o altitudine de 380 de kilometri și Johnson Space Center din Texas, unde se afla mireasa. Aici, a fost interpretat pe tastatură tradiționalul marș nupțial, de Felix Mendelssohn Bartholdy.
Anul 2003: Moare cunoscutul preot Constantin Galeriu, profesor de teologie, personalitate notorie în spațiul teologic și cultural românesc.
Anul 2018: Scandal la București: jandarmii intervin în forță la un miting organizat în piața Victoriei de românii din diaspora. Deși intenția organizatorilor privind un miting în Piața Victoriei se știa de aproape un an și deși autoritățile aveau suspiciuni cu privire la o eventuală deturnare a evenimentului, ministrul Internelor de atunci, Carmen Dan, își luase... un scurt concediu!
Iar prim ministrul Viorica Dăncilă („întâmplător”, desigur) era și ea, tot în... concediu. Nu se știe unde își petrecea concediul doamna Dăncilă, dar despre Carmen Dan se știe, ba chiar a recunoscut public, că își petrecea concediul... la ea în birou, de unde privea pe fereastră desfășurarea „ostilităților”.
Unii protestatari au forțat gardurile poliției și au aruncat cu pietre, sticle și alte obiecte către jandarmi. Aceștia au intervenit cu spray-uri, gaze lacrimogene și tunuri de apă. Mai multe persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Parchetul Militar s-a autosesizat și a deschis un dosar penal, a cărui soluționare a durat mult și s-a terminat în coadă de pește. Părerea mea!
Anul 2023: Moare Antonella Lualdi, vedetă notorie de film, italiană. Populara actriță, binecunoscută publicului românesc din multe filme de succes, a debutat în 1947, la numai 16 ani, într-un scurt metraj. Doi ani mai târziu și-a făcut remarcată prezența în filmul Signorinella, o peliculă de succes.
Urmează o serie de filme muzicale și melodrame în care chipul ei agreabil devine familiar publicului din Italia. Adevărata consacrare i-o aduce însă filmul Adorabile creaturi (1952), film care pune în valoare atât farmecul ei personal, cât și deosebitele calități artistice.
MEMENTO:
Ecuador: Ziua națională – proclamarea independenței față de Spania (1808)