Consilierii lui Donald Trump lucrează la o reorientare radicală pentru viitorul NATO, în care Statele Unite ar urma să lase apărarea Europei în sarcina aliaților pentru a se concentra mai mult asupra Chinei. Planul include și încheierea unui acord cu Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Donald Trump a amenințat de atâtea ori, mai mult sau mai puțin voalat, că SUA vor părăsi NATO, încât mulți analiști spun că nu se mai pune problema dacă așa ceva se va întâmpla, ci când, în cazul în care el va fi reales în funcția de președinte în noiembrie, se arată într-o analiză publicată de Politico.
Este puțin probabil ca Trump să decidă ieșirea definitivă din NATO, spun foști oficiali în securitate națională și experți în apărare din administrația Trump, care probabil vor face parte din administrație și într-un al doilea mandat al candidatului republican.
Totuși, în schimbul continuării participării SUA la bunul mers al Alianței, Trump ar putea să ceară nu doar ca țările europene să-și mărească considerabil cheltuielile de apărare, ci să treacă și la o "reorientare radicală" a NATO, apreciază Dan Caldwell, un expert în apărare familiarizat cu gândirea din cadrul cercului consultativ de securitate națională al fostului președinte.
"Nu mai avem de ales", a declarat Caldwell, invocând datoria în creștere a SUA, recrutarea militară în scădere și o bază industrială de apărare care nu poate ține pasul atât cu Rusia, cât și cu China.
America va oferi sprijin doar în caz de criză
Trump nu a format, încă, o nouă echipă de securitate națională și nici nu a îmbrățișat în mod deschis o nouă agendă pentru NATO.
Dar foștii oficiali și experți consultați de publicația menționată sunt angajați într-o dezbatere continuă despre cât de mult să-i împingă pe europeni către o arhitectură de securitate mai pe placul lui Trump.
Potrivit acestor oficiali, SUA și-ar păstra umbrela de apărare nucleară deasupra Europei în timpul unui al doilea mandat al lui Trump, menținându-și puterea aeriană și bazele în Germania, Anglia și Turcia, precum și forțele navale.
În schimb, cea mai mare parte a infanteriei, logisticii și artileriei NATO de pe continent ar urma să treacă de sub comanda americanilor sub cea a europenilor.
Schimbarea ar implica "reducerea semnificativă și substanțială a rolului de securitate al Americii – să se retragă, în loc să fie furnizorul principal de putere de luptă în Europa, cineva care oferă sprijin doar în perioade de criză", a spus Caldwell.
O altă parte a planului lui Trump este un sistem NATO pe două niveluri - țările membre care nu și-au îndeplinit încă ținta de a cheltui 2% din PIB pentru apărare nu s-ar bucura de amploarea apărării și garanția de securitate a Statelor Unite, a spus un expert în securitate națională apropiat de Trump.
S-ar putea considera, pe bună dreptate, că această viziune intră în contradicție cu articolul 5 al Tratatului NATO, care obligă fiecare membru să ia acțiunile pe care le consideră necesare pentru a ajuta orice membru al Alianței care este atacat. Însă membrii echipei de politică externă a lui Trump au remarcat că exprimarea din articolul 5 este "flexibilă" și consideră că nu înseamnă că orice membru trebuie să răspundă cu forța militară.
SUA nu sunt un bancomat mondial
Statele Unite sunt cel mai mare contributor la operațiunile NATO, cheltuind anul trecut aproximativ 860 de miliarde de dolari pentru apărare, ceea ce a reprezentat 68% din cheltuielile totale ale țărilor NATO în 2023. Și de peste 10 ori mai mult decât contribuția Germaniei, a doua țară NATO în topul cheltuielilor militare.
"Sunt în favoarea susținerii Alianței Nord-Atlantice, dar cred că singura modalitate de a face asta – și le spun asta tot timpul europenilor – este ca ei să își asume mult mai mult din povară", a spus Elbridge Colby, care a condus dezvoltarea Strategiei Naționale de Apărare a lui Trump și despre care se spune că ar fi în cărți pentru un post superior de securitate națională într-o a doua administrație Trump.
"Nu mai putem face de zece ori mai mult decât fac nemții și trebuie să fim duri cu ei. Trebuie să existe niște consecințe. Vrem ca NATO să fie activă, dar vrem să fie cu europenii în frunte. Asta a fost ideea originală. Asta a fost ideea lui Dwight Eisenhower", a spus Colby într-un interviu.
Acum, în fața unei Chine amenințătoare, nevoia de a face astfel de schimbări e mult mai urgentă, a explicat Colby. "Statele Unite nu au suficiente forțe militare care să se miște peste tot… Nu putem să ne rupem sulița în Europa împotriva rușilor când știm că chinezii și rușii colaborează, iar chinezii reprezintă o amenințare mai periculoasă și mai importantă", adaugă el.
- Europa nu se mai bazează pe America, iar NATO și UE se luptă între ele pentru apărarea continentului
Kiron Skinner, fosta șefă de planificare politică a lui Trump sub secretarul de stat Mike Pompeo și un jucător cheie în Proiectul 2025, o agendă amplă care include prioritățile pentru cel de-al doilea mandat al lui Trump, subliniază nevoia creșterii cheltuielilor europene: "Trebuie să dimensionăm corect rolul Americii în lume în secolul 21 și despre asta cred că este vorba. SUA nu sunt un ATM mondial.
NATO are de adus o contribuție semnificativă în spațiul atlantic și în cel indo-pacific, dar trebuie să facem o gândire mai strategică de ambele părți."
Cum vede Trump pacea în Ucraina
O soluționare rapidă a conflictului din Ucraina de doi ani și jumătate joacă, de asemenea, un rol cheie în planurile lui Trump pentru NATO.
Mulți oameni din tabăra lui Trump preferă în mod deschis o Ucraină în afara NATO. "NATO s-a extins deja cu mult dincolo de ceea ce avem nevoie pentru o coaliție antihegemonică împotriva Rusiei", a spus Colby.
Trump analizează acum un acord prin care NATO se angajează să nu se mai extindă spre Est – în special în Ucraina și Georgia – și studiază cât teritoriu ucrainean poate păstra Moscova, potrivit altor doi experți în securitate națională.
Washington Post a scris în aprilie că planul lui Trump implică și presarea Ucrainei pentru a ceda Crimeea și regiunea de graniță Donbas Rusiei.
Unul dintre experții în securitate națională familiarizați cu strategia lui Trump a spus sub condiția anonimatului că acesta ar fi deschis la o formulă care să excludă extinderea NATO și să nu se revină la granițele din 1991 ale Ucrainei. "Asta ar fi pe masă. Dar nu înseamnă renunțarea la orice altă posibilitate, inclusiv furnizarea de cantități mari de arme Ucrainei", a precizat sursa citată.
Întrebat, într-un podcast din 21 iunie, dacă este dispus să ia de pe masă expansiunea NATO în Ucraina, Trump a răspuns că promisiunea unei aderări la NATO pentru Ucraina a fost o greșeală și din această cauză a început războiul.
Trump nu și-a detaliat public planurile pentru Ucraina, dar în timpul campaniei electorale a promis în repetate rânduri că una din primele sale sarcini ca președinte va fi să pună capăt războiului – "înainte să ajung chiar la Biroul Oval, la scurt timp după ce câștig președinția", a spus el, la un miting din 22 iunie, în Philadelphia.
Cum contribuie Trump la întărirea NATO
Cea mai mare problemă cu abordarea emergentă a lui Trump față de NATO ar putea fi faptul că națiunile europene nu sunt în mod evident pregătite să îndeplinească în curând un rol militar extins dramatic, în ciuda planurilor lor de a-și spori cheltuielile de apărare, spun experții.
Totuși, s-ar putea ca europenii să nu aibă de ales - de data aceasta, Trump ar deține mai multe pârghii pentru a cere ce vrea de la Europa, cât timp Statele Unite încă furnizează cea mai mare parte din ajutorul militar Ucrainei, iar Europa e mai slabă ca niciodată din punct de vedere economic și mai dependentă de aprovizionarea cu energie din SUA.
Totuși, chiar și unii foști oficiali ai lui Trump admit că Washingtonul probabil nu vrea să meargă prea departe în a preda conducerea europenilor. Instinctele izolaționiste ale lui Trump ar putea avea un efect de bumerang și să atragă SUA într-un război mai larg.
Colby menționează ideea lui Macron de a trimite trupe franceze în Ucraina și retorica provocatoare a unor lideri est-europeni belicoși, precum președintele leton Edgars Rinkēvič, care a spus în latină “Russia delenda est" ("Rusia trebuie distrusă").
În cele din urmă, doar Trump poate spune cât de departe va merge în reformarea NATO.
Dar cei mai mulți dintre foștii săi oficiali par să creadă că alianța ar trebui menținută – și își revendică deja meritul pentru păstrarea și întărirea sa datorită ultimatumurilor lui Trump adresate membrilor NATO. Ei susțin că Obama doar s-a plâns de zgârcenia Europei, iar Trump chiar a făcut ceva în privința asta.
Ultimul consilier pentru securitate națională al lui Trump, Robert O’Brien, a scris într-un eseu recent publicat în Foreign Affairs că "presiunea lui asupra guvernelor NATO de a cheltui mai mult pentru apărare a făcut alianța mai puternică".
Atingerea țintei de cheltuieli de 2% de către toți membrii NATO poate face ca Alianță să devină o structură pe placul lui Trump. Dar, așa cum au precizat consilierii săi, dacă el intră a doua oară în Biroul Oval, e foarte posibil ca asta să nu fie suficient, întrucât obiectivele lui de securitate națională s-ar putea schimba. Cât de mult nu este clar, dar viitorul NATO – și al Europei – depinde de răspunsul lui Trump, se mai arată în analiza citată.
T.D.