Un nou record pentru James Webb: telescopul spaţial a observat cea mai îndepărtată galaxie detectată vreodată, care a existat la doar 290 de milioane de ani după Big Bang, iar strălucirea sa i-a uimit pe oamenii de ştiinţă dintr-o echipă internaţională care a anunţat joi această descoperire.
Galaxia prezintă particularităţi care au „implicaţii profunde” pentru înţelegerea de către cercetători a vârstelor timpurii ale Universului, a anunţat NASA, informează AFP.
O galaxie atipică și ciudată
Denumită JADES-GS-z14-0, aceasta „nu este tipul de galaxie prezisă de modelele teoretice şi simulările informatice pentru tinereţea Universului", au declarat într-un comunicat doi cercetători implicaţi în această descoperire, Stefano Carniani şi Kevin Hainline.
„Cum a putut natura să creeze o galaxie atât de luminoasă, de masivă şi de mare în mai puţin de 300 de milioane de ani?", s-au întrebat ei.
Kevin Hainline, cercetător la Universitatea Arizona din Statele Unite, a spus că a sărit de pe scaun în momentul în care i-a parvenit confirmarea distanţei la care se află acea galaxie.
„Dacă Universul ar fi un film de două ore, această galaxie datează din primele sale două minute şi jumătate", a explicat el într-o înregistrare video publicată pe reţelele de socializare.
Însă ea este „extrem de ciudată", a adăugat el.
„Este foarte strălucitoare, destul de mare, ar putea conţine dovezi ale prezenţei oxigenului şi, ţinând cont de mărimea regiunii pe care am explorat-o pentru a o descoperi, am putea găsi multe alte lucruri acolo", a mai spus cercetătorul american.
JADES-GS-z14-0 conţine multe stele, „ceea ce este impresionant ţinând cont de puţinul timp" care s-a scurs între Big Bang şi momentul observat, a mai spus cercetătorul american.
Urmele de oxigen detectate stârnesc şi mai mult curiozitatea oamenilor de ştiinţă, deoarece acest gaz „necesită ca stelele să fi trăit întreaga lor viaţă şi apoi să fi murit în explozii de supernove".
Galaxia are un diametru de peste 1.600 de ani-lumină, iar masa ei este estimată a fi de câteva sute de milioane de ori mai mare decât cea a Soarelui.
Beneficiile întoarcerii în timp
În astronomie, a vedea la mare depărtare înseamnă să te întorci în timp. De exemplu, lumina Soarelui are nevoie de opt minute pentru a ajunge la noi şi, aşadar, oamenii o văd aşa cum era ea în urmă cu opt minute.
Privind cât mai departe posibil în Univers, cercetătorii pot să vadă în acest fel diverse corpuri cereşti aşa cum erau ele în urmă cu miliarde de ani.
Lumina noii galaxii a avut nevoie de peste 13,5 miliarde de ani pentru a ajunge pe Terra (Big Bang s-a produs în urmă cu 13,8 miliarde de ani).