Anul 1783 – Se naște în Franța copilul Charles-Louis-Napoléon Bonaparte, viitor președinte al celei de a 2-a republici Franceze și viitorul împărat al Franței, după lovitura de stat din 1851 și după plebiscitul din anul următor.
De ce Napoleon „al III-lea”, după ce unchiul său fusese simplu „Napoleon”. De ce nu al doilea? Memorialiștii explică (Emil Ludwig, Stefan Zwig, E.V.Tarle și alții) faptul că, la abdicarea sa din 1815, Napoleon a transferat titlul său de Împărat al Franței fiului său minor, în vârstă de 4 ani (făcut cu a doua soție, „Marie-Louise „de Austria”). Dar acesta nu a domnit niciodată, părăsind Franța odată cu mama sa, în timp ce Napoleon I pleca pe drumul său fără întoarcere, spre insula Sfânta Elena.
Anul 1792 – Tratatul de la Iași încheie războiul dintre Imperiul Otoman și Rusia, aceasta din urmă adjudecându-și victoria. Conform tratatului, Rusia obține supremația peste un spațiu generos, situat la nordul Mării Negre, inclusiv peninsula Crimeea, și ajunge pentru prima dată să-și întindă teritoriul până la fluviul Nistru.
Deci acesta este momentul când Crimeea intră în componența statului rus. iar Rusia ajunge să se învecineze în secolul XVIII cu principatul Moldova. Faptele vin în contradicție cu justificarea unor lideri ruși de astăzi cu privire la Crimeea. Dar vin în contradicție și cu faptul că Rusia ar fi primul și chiar cel mai vechi deținător al acestei peninsule.
Rusia a „câștigat” Crimeea de la turci, la masa verde, exact în ziua de 8 ianuarie 1792.
Anul 1909 - Ernest Shackleton, șeful expediției Nimrod asupra Polului Sud, plantează steagul britanic într-un loc situat la 180 km de Polul Sud. Acesta era punctul cel mai apropiat de Pol la care reușea să ajungă cineva până la momentul respectiv.
Anul 1923 – Franța anunță public faptul că Germania nu și-a îndeplinit obligația datorată de a livra cărbune, ca despăgubiri și compensații stabilite prin tratatul încheiat după Primul Război Mondial.
Mulți economiști susțin însă că Germania nici n-ar fi putut respecta condițiile de plată asumate prin tratat, nedispunând nici de capacitatea tehnică, nici de forța de muncă necesară (amândouă slăbite după război).
Faptul a deschis calea ascensiunii forțelor politice extremiste în Germania, forțe care au început să se coaguleze amenințător în al treilea deceniu al secolului trecut. S-a remarcat atunci un individ cu discurs atrăgător, capabil să prezinte promisiuni politice pe măsură. Individul era un pictor cu nume absolut necunoscut, fără succes în saloane de artă, fără admiratori în cercurile de creație, dar – cum spune românul – bun de gură. Necunoscutul se numea Adolf Hitler.
Decidenții de după cel de Al Doilea Război Mondial n-au mai impus Germaniei despăgubiri care să depășească resursele naționale. Dimpotrivă, un economist de mare clasă, secretarul de Stat american George Marshall, a conceput un plan care va ajuta nu numai Germania să-și refacă economia, ci orice alt stat european afectat de ororile războiului.
George Marshall și-a prezentat planul în aula Universității Harvard, la 5 iunie 1947. Succesul s-a dovedit deplin. În zilele următoare miniștrii de Externe al Franței și al Regatului Unit au dat un comunicat, invitând 22 de state europene să trimită reprezentanți la Paris pentru a schița un plan de reconstrucție europeană.
România și alte câteva state est-europene au refuzat ritos invitația la îndemnul URSS, care era îngrijorată de faptul că eventuala reușită a planului ar putea duce la slăbirea autorității asupra unor guverne aflate în sfera sa de influență, inclusiv pierderea avantajelor strategice și politice, dobândite după cel de Al Doilea Război Mondial.
Au acceptat invitația și au beneficiat de avantajele planului propus de George Marshall 17 state: Austria, Belgia, Luxemburg, Danemarca, Franța, Germania de Vest, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elveția, Turcia, Marea Britanie.
Printre statele care au refuzat oferta s-au situat: Albania, Bulgaria, România, Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Germania de Est, URSS.
Am nominalizat în mod special cele două grupe de țări. Cititorul are ocazia să observe singur diferența standardelor de viață ale cetățenilor „din vest”, beneficiari ai planului Marshall, și celor „din est”, inclusiv România.
Anul 1927 - Un incendiu la cinematograful Laurier Palace din Montreal, Quebec, Canada, a dus la moartea a 78 de copii. Era evenimentul cu cel mai mare număr de victime-copii înregistrat vreodată în lume.
Anul 1954 – În ziua de 9 ianuarie a acelui an, a avut loc la București inaugurarea Teatrului de Operă și Balet din București, (azi Opera Națională Română), în localul său propriu din piața Elefterie.
Poate unii nu știu că se întâmpla pentru prima dată în istoria Operei noastre să se instaleze într-un local propriu. În perioada interbelică Opera funcționa în localul „Teatrul Liric” din piața Valter Mărăcineanu (probabil plătind chirie), care însă a devenit nefuncțional după cutremurul din noiembrie 1940 și chiar a ajuns ruină, după bombardamentul german din august 1944.
Din 1940 și până în 1954, spectacolele operei au fost găzduite de alt local privat, sala teatrului Regina Maria, situată în splaiul Independenței. Contemporanii poate își mai amintesc că, în timpul spectacolelor de operă, pătrundea până în sală zgomotul tramvaiului, ale cărui șine erau situate imediat lângă sală și paralel cu latura mare a acesteia.
Anul 1991 – Moare scriitorul Mircea Ciobanu, cunoscut publicului nostru mai ales prin volumul „Convorbiri cu Regele Mihai I”, un excelent interviu-fluviu, în care scriitorul caută să afle de la rege cât mai multe amănunte.
Regele relata într-un stil captivant fapte și impresii din copilăria sa, din momentul când tatăl l-a detronat (iunie 1940), din vremurile întunecate când a trebuit să accepte lipsa mamei și apropierea tatălui de o altă femeie, din momentul dramatic al abdicării tatălui și al revenirii sale la tron, apoi despre intrarea României în război (regele afla vestea de la radio), apoi arestarea „Antoneștilor”, coabitarea țării cu sovieticii, propria abdicare, despre viața în exil și multe altele.