Anul 305: Împăratul roman Galerius publică edictul prin care reîncepe persecuția creștinilor în Imperiul Roman de Răsărit.
Dar persecuția n-a durat multă vreme, întrucât în 311 Galerius se întoarce cu 180 de grade şi emite un edict de toleranță, prin care, așa cum consemnează Paul Lemerle în „Istoria Bizanțului”, „…proclama recunoașterea creștinismului ca religie și dădea creștinilor dreptul de a se întruni, sub condiția de a nu tulbura ordinea publică; în schimb, creștinii erau chemați să se roage zeului lor pentru prosperitatea împăratului și a statului roman”.
Anul 1340: La un secol după pustiitoarea invazie tătară, dar cu câteva decenii înainte de descălecarea lui Dragoș, apare prima mențiune documentară a orașului Târgu Siret (sau doar Siret), confirmată de istorie.
Într-o scrisoare către papă, niște călugări dominicani amintesc de localitatea Siret, în 1340, cu precizarea că aici este capitala unui mic ducat, numit Valachia. Interesantă precizare, dar mai ales interesante informații, căci, citind aceste cuvinte lapidare, ne vine astăzi să tragem câteva concluzii revelatoare, cu privire la înaintașii noștri din spațiul moldo-valah:
- Avem dovada că, înainte de constituirea Moldovei ca principat, deci înainte de Dragoș Vodă și de Bogdan Mușatinul, valea Siretului nu era „o zonă pustie”, ci una locuită. Formația statală primitivă a lui Dragoș nu însemna numai ceata de vânători cu care venise el din Maramureș, ci, de bună seamă, înseamnă și locuitorii sedentari ai zonei.
- Mai mult decât atâta, locuitorii din zonă erau chiar constituiți într-o formă statală organizată, de vreme ce dominicanii descoperiseră aici „un mic ducat”.
- Iar, dacă exista un mic ducat, înseamnă că exista și un mic duce, nu-i așa? Cine? Nici istoria nu spune nimic, dar nici legenda. Nu e nici menirea noastră să intrăm în zona istoricilor, dar, pe măsură ce manuscrisele din Biblioteca Vaticanului vor deveni tot mai accesibile și desecretizate, parcă îmi vine să cred va umple cineva cu slove acele prime pagini din istoria românilor, aflate încă albe.
- Referirea la „un mic ducat numit Valahia” devine nespus de prețioasă, dacă ne gândim cât de departe ne trimite în timp ideea de unitate a poporului român, mult mai veche decât actuala idee despre unire.
- Acest document dovedește faptul că orașul Siret a fost capitala principilor locali încă dinainte de înființarea statului medieval Moldova. N-ar fi greșit să spunem că localitatea Siret este primul centru urban medieval din Moldova.
Anul 1500: Se naște viitorul Carol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Roman, rege al Castiliei, Aragonului, Neapolelui și al Siciliei.
Anul 1525: Regele Francois I al Franței este învins în bătălia de la Pavia de către trupele imperiale germane. Suveranul francez cade prizonier în mâinile lui Carol al V-lea.
Anul 1538: Se încheie tratatul de pace de la Oradea, prin care se pune capăt luptelor dintre Ioan Zapolya și Ferdinand de Habsburg pentru stăpânirea Transilvaniei.
Anul 1582: Este anul de naștere al unui nou calendar: Papa Grigore al XIII-lea hotărăște o reformă a calendarului existent, într-o nouă structurare (Calendarul gregorian), deși și noul calendar comportă o eroare de o zi la 3.000 de ani. Este calendarul „pe stil nou”, cvasi-generalizat astăzi pe aproape întreaga planetă.
Cât privește acea mică eroare, de o zi la 3.000 de ani, asta rămâne s-o rezolve posteritatea, nu-i așa?
Anul 1607: L'Orfeo, opera compozitorului italian Claudio Monteverdi, este pentru prima oară interpretată pe scenă la Mantua (acum în Italia). Succesul a fost un semnal către viitor cu privire la un nou spectacol dramatic-muzical, de care vor fi interesați spectatorii secolelor viitoare: opera.
Anul 1717: Se încheie o convenție între domnul muntean Ioan Mavrocordat și comandanții austrieci, care invadaseră Țara Românească. Conform convenției, trupele imperiale urmau să evacueze Muntenia, dar să păstreze Oltenia. Convenția, secretă inițial, a fost invocată ulterior de austrieci pentru a justifica anexarea Olteniei, pe care nu au putut-o totuși păstra multă vreme.
Anul 1815: Moare inventatorul american Robert Fulton, cel care a realizat primele mașini cu abur pentru a fi folosite de marina civilă sau militară.
Fulton poate fi creditat ca autor al primelor nave cu aburi complet operaționale, dar și ca autor al primului submarin funcțional, comandat de Napoleon Bonaparte. Denumit Nautilus, prototipul a fost realizat de Fulton și testat cu succes în anul 1800.
Anul 1848: Regele Louis-Philippe al Franței abdică, deschizând astfel drumul pentru instalarea celei de a doua Republici Franceze.
Anul 1856: S-a înființat, în cadrul Universității din Iași, Facultatea de Drept.
Anul 1870: S-a inaugurat, în prezența domnitorului, noua clădire a Monetăriei Statului, de pe Șoseaua Kiseleff nr.3, unde s-au bătut primii poli de aur (aur veritabil, nu altceva) în valoare 20 de lei, cu efigia regelui Carol I, realizată de gravorul Kullbrich.
Pe piața monetară, valoarea „polului” românesc de aur era echivalentă cu cea a „cocoșelului” de aur franțuzesc sau cu „deseadka” de aur rusească – în valoare de 10 ruble.
Anul 1920: Adolf Hitler, la o întrunire a Partidului Muncitoresc German, schimbă numele partidului în acela de Partidul Nazist, accentuând orientarea de extremă dreaptă și imprimând o puternică tentă naţionalist-șovină.
Anul 1942: În plin război, are loc inaugurarea oficială a postului de radio american Vocea Americii.
Anul 1945: La București, a avut loc o violentă demonstrație antiguvernamentală, în cursul căreia grupuri de agitatori comuniști au deschis focul asupra demonstranților, dar și a armatei, care trebuia să susțină ordinea.
Acest eveniment a permis ca A.I.Vâșinski, ministrul adjunct de Externe al URSS și președinte al Comisei Aliate de Control pentru România, să impună Guvernul Groza, într-o discuție purtată cu regele Mihai, în termeni imperioși.
Anul 1946: Juan Perón este ales președinte al Argentinei.
Anul 1948: Lupte interne între comuniști. Ministrul de Justiție Lucrețiu Pătrășcanu este demis, urmare a unui discurs cu tentă naționalistă, ținut la Cluj, dar în fond pentru neînțelegeri cu șeful partidului Gh. Gheorghiu Dej. După demitere, a urmat arestarea, conform practicilor comuniste, apoi judecarea și executarea lui Pătrășcanu (în Penitenciarul Jilava, aprilie 1954).
Anul 1948: În România, a fost desființată Adunarea Deputaților și s-a convocat un fel de nou Parlament, denumit „Marea Adunare Națională”. Guvernul a preluat o seamă de prerogative ale puterii legislative.
Anul 1960: A început un ciudat proces intentat unor intelectuali acuzați că au citit și răspândit operele lui Mircea Eliade. Principalii „inculpați” erau nume de prestigiu: Constantin Noica, Constantin Dinu Pillat, Al. O. Teodoreanu și Nicolae Steinhardt. Au fost condamnați "pentru crima de uneltire contra ordinii sociale".
Anul 1969: NASA lansează nava spațială Mariner 6 către Marte.
Anul 1981: Evenimentul Anului: Palatul Buckingham anunță logodna prințului de Wales – actualul rege Charles al III-lea – cu Lady Diana Spencer. A fost o nuntă ca în povești urmărită nu numai în Marea Britanie, ci și în întreaga lume.
Anul 1987: În urma meciului de la Monte Carlo, cu Dinamo Kiev, câștigătoarea Cupei Cupelor în 1986, echipa de fotbal Steaua București, a cucerit Supercupa Europei. Ce vremuri!
Anul 1987: Astronomii descoperită în Marele Nor al lui Magellan Supernova 1987A. Este prima supernovă observabilă cu ochiul liber din 1604.
Anul 1999: Catastrofă aviatică: o aeronavă Tupolev Tu-154 se prăbușește în apropierea Aeroportului Internațional Wenzhou Longwan din Wenzhou, Zhejiang, China. Mor toți cei 61 de oameni de la bord.
Anul 2008: Fidel Castro, El Lider Maximo al Cubei, se retrage din funcția de președinte al statului și al Consiliului de Miniștri, după 32 de ani. El va rămâne în fruntea Partidului Comunist încă trei ani. Funcțiile i le preia fratele său, Raul Castro.
Anul 2014: Moare baritonul român Nicolae Herlea, strălucit reprezentant al canto-ului românesc.
Anul 2022: La câteva zile după ce a recunoscut așa-zisele „republici” Donețk și Lugansk ca state independente, președintele rus Vladimir Putin ordonă o invazie pe scară largă a Ucrainei.
În mesajul către națiune, rostit cu acest prilej, Putin nu a folosit cuvântul „război”, ci sintagma „Operațiune militară specială” (spețoperția), lăsând de înțeles că va fi un fel de raid, care se va finaliza repede. Deși oficial nu s-au dat termene, publicul înțelegea atunci că este vorba de zile sau săptămâni. Nici vorbă de ani!
Scopul, cam confuz, al „spețoperației” consta în două obiective:
- „denazificarea” Ucrainei
- „demilitarizarea” ei.
Deși, pe parcurs, domnul Putin a declarat că o parte din scopul propus a fost atins, se observă că:
- Forțele naziste au fost gonite din Ucraina – ca și din Rusia, ca și din întreaga URSS – încă din anii 1942-1945. Ca urmare, ideea de „denazificare” este confuză pentru opinia publică
- Agresiunea Rusiei a determinat înarmarea fără precedent a Ucrainei, în scopuri de apărare. Este un nonsens demilitarizarea unui stat pus în situația să se apere de agresor.
ALTE EVENIMENTE:
În România: Dragobetele, sărbătoarea dragostei, un fel de sf. Valentin românesc.
În lume: Ziua națională a Estoniei. La data de 24 februarie a fiecărui an, Estonia aniversează proclamarea independenței de stat, săvârșită pentru prima oară în anul 1918.