Anul 1405: Tamerlan, fondatorul decedat al celui de al doilea imperiu mongol, este depus într-un somptuos mormânt din Samarkand, astăzi în Uzbekistan, Asia Centrală. Edificiul denumit în limba uzbecă „Go’r Amir Maqbarasi”, constituie astăzi una din principalele atracții turistice ale Sarmakandului, poate cel mai de seamă centru cu asemenea vestigii din întreag Siberie.
Anul 1411: În urma campaniilor de succes din timpul Interregnumului otoman, Musa Çelebi, unul dintre fiii lui Baiazid, devine sultan al Imperiului Otoman cu sprijinul lui Mircea cel Bătrân. De altfel, bunele relații dintre Mircea și Musa Çelebi aveau și alte baze decât colaborarea militară, sultanul fiind căsătorit din anul 1409 cu fiica voievodului valah.
Anul 1600: În drumul său spre a fi ars pe rug pentru erezie, la Campo de' Fiori din Roma, filosofului Giordano Bruno i se pune pe limbă o menghină de lemn pentru a-l împiedica să vorbească.
Anul 1673: Moare Moliere (Jean Baptiste Poquelin), geniu al dramaturgiei franceze, autor al 33 piese de teatru din care poate merită reamintite câteva din cele mai cunoscute la noi:
- Prețioasele ridicole
- Școala femeilor
- Școala bărbațior
- Mizantropul
- Căsătorie cu de-a sila
- Avarul
- Doctor fără voie
- Tartuffe
- Burghezul gentilom
- Vicleniile lui Scapin
- Femeile savante
- Bolnavul închipuit
Moliere a fost scriitor dar și actor, iar actorilor nu le permiteau legile vremii să poată fi înmormântați într-un cimitir obișnuit, respectiv pe tărâm sfânt. Soția sa Armande a trebuit să-i ceară regelui Ludovic al XIV-lea o aprobare ca, prin excepție, să i se acorde dreptul la „o înmormântare normală”. A obținut aprobarea, cu condiția ca ceremonia să se defășoare pe timp de noapte.
Posteritatea n-a lăsat însă lucrurile așa. În 1792, osemintele sale au fost aduse la muzeul monumentelor franceze. iar în 1817 transferate la Cimitirul Le Père Lachaise, Paris, în apropiere de cele ale lui La Fontaine.
Anul 1753: În Suedia, data de 17 februarie este urmată de 1 martie, deoarece țara trece de la calendarul iulian la cel gregorian.
Anul 1772: Rusia și Prusia convin în principiu asupra împărțirii Poloniei și așteaptă ca planul să fie aprobat și de Austria, participantă la „festin”. Definitivarea planului va avea loc pe 4 martie.
Creșterea puterii Imperiului Rus, care amenința Regatul Prusiei și Arhiducatul Austriei (monarhie dominată de puternica dinastie Habsburgică), a fost principala explicație care a stat la baza acestui plan. Cum Polonia nu avea putere să se apere împotriva a trei mari puteri, dornice să se înfrupte din teritoriile ei, Parlamentul Polonez (Seimul) a fost nevoit să ratifice cele hotărâte de alții.
Asta însă nu a împiedicat o a doua împărțire a Poloniei deja împărțită, ba și chiar a treia, din 1795, când Polonia a încetat să mai existe ca stat. Dar polonezii n-au încetat să existe ca popor și astfel statul renaște precum pasărea Phoenix, din cenușa ei în anul 1918.
Nu pentru multă vreme, întrucât Polonia este din nou împărțită în 1939, între Germania lui Hitler și Uniunea Sovietică a lui Stalin. Renăscută în 1945, Polonia este astăzi iarăși amenințată de același vecin din răsărit, care o împărțea și altădată.
Diferența față de alte momente ale istoriei stă în faptul că, în trecut, Polonia se apăra exclusiv singură, pe când astăzi face parte dintr-un puternic Pact.
Anul 1803: Moare Edgar Quinet, istoric, scriitor, filozof și filoromân francez. În perioada 1842-1846 a fost profesor la Collège de France, unde i-a avut ca studenți pe mulți dintre „pașoptiștii” români.
În 1852, după moartea primei sale soții, Edgar Quinet s-a căsătorit cu Hermione Asachi, fiica scriitorului român Gheorghe Asachi. A rămas cunoscut ca susținător al culturii românești, atât prin scrierile sale, cât și prin sprijinul moral față de generația anului 1848 din Țările Române.
Anul 1845: S-a născut Infanta Antónia a Portugaliei, fiica reginei Maria a II-a a Portugaliei și mama regelui Ferdinand al României. Era străbunica directă a regelui Mihai.
Anul 1850: Domnitorul Barbu Știrbei a dat ofisul domnesc privind organizarea școlilor din Țara Românească. Este un prim document domnesc post-fanariot, care instituie bazele generalizării învățământului primar obligatoriu din viitor.
Anul 1864: S-a născut Gheorghe conte Wassilko de Serecki, politician româno-austriac, membru ereditar al Camerei Superioare a imperiului austriac și mareșal al Ducatului Bucovinei. A fost unui dintre susținătorii cauzei românești în imperiul Austro-Ungar, iar după înfăptuirea Marii Uniri, a fost membru al Parlamentului României și președinte al Senatului.
Anul 1866: Urmare unei decizii a lui Alexandru Ioan Cuza, din 1865, a început să funcționeze Banca României, constituită prin transformarea filialei din București a Băncii Imperiului Otoman. Primul președinte al băncii a fost cărturarul Ion Ghica.
Anul 1904: A avut loc, la Milano, premiera mondială a operei Madama Butterfly de Puccini – un dezastru. Dar Puccini nu se lasă. Face câteva modificări atât în liret cât și în partitură, după care prezintă din nou publicului opera la Teatro Grande din Brescia, asigurându-și succesul pe care îl merită această compoziție lirico-dramatică.
Despre Puccini puțină lume știe că avea cele mai frumoase aprecieri pentru cântăreții români. Doi dintre aceștia au fost solicitați de compozitor să interpreteze rolul titular la respectivele premiere absolute. Unul este cel din opera Edgar, încredințat tenorului Grigore Gabrielescu, iar celălalt in opera Tosca, încredințat sopranei Hariclea Darclee. Ambele premiere au înscris încă o pagină de glorie palmaresul ilustrului compozitor, dar și al interpreților.
Anul 1917: S-a născut cunoscuta interpretă de muzică populaă și romanțe Ioana Radu (pe numele adevăat Eugenia Braia), care a încântat publicul auditor din România la mijlocul secolului trecut.
Autodidactă în felul ei, Ioana Radu a știut să cultive cu mare succes de public valorile muzicii populare în restaurante și în grădinile de vară ale timpului: „Potcoava”, „Princiar”, „Motanul Negru”, „Cina” etc), acompaniată de formațiile instrumentale Vasile Julea, Dumitru Spirescu-Oltenița, Nicu Stănescu etc.
Un groaznic accident de circulație petrecut în anul 1961 i-a lăsat sechele locomotorii pe viață schimbându-i rostul vieții, dar și așa a continuat să cânte la radio, la televiziune și chiar pe scenă, sprjinită de un suport. A murit într-o totală singurătate, în anul 1990.
Anul 1941: Al Doilea Război Mondial: părintele franciscan Maximilian Kolbe a fost arestat de Gestapo pentru ajutorul dat unor refugiați din estul Poloniei (evrei și ucraineni). Kolbe și-a dat viața în schimbul eliberării altui prizonier, tatăl unor copii, la Auschwitz.
Anul 1947: Moare Elena Văcărescu, descendentă din familia Văcăreștilor, scriitoare franceză de origine română (născută în 1866 la București). Laureată în două rânduri cu premiul Academiei Franceze, Elena Văcărescu a avut o bogată activitate politică și literară la Paris.
Cariera, evoluată la Paris, a talentatei scriitoare a fost fără îndoială influențată de un fapt monden, cunoscut la timpul său de opinia publică: o idilă, cu cele mai serioase intenții, s-a înfiripat în ultimii ani ai secolului al XIX-lea între tânăra scriitoare și tânărul nepot al regelui Carol I, prințul Ferdinand, desemnat ca moștenitor al tronului.
Idila a evoluat până la faza când prințul i-a comunicat severului unchi hotărârea sa de a se căsători cu Elena Văcărescu. Imposibil: neamul Văcăreștilor sună cam balcanic și nu sugerează un sânge la fel de albastru în vine, precum cel al Hohenzollernilor, al Sinmaringilor și al altor neamuri de rezonanță europeană.
Pe scurt, o căsătorie era imposibilă în optica regelui, a regiei Elisabeta, dar și a Guvernului, căruia tânărul îndrăgostit încercase să-i ceară sprijinul. Hotărât să-l descurajeze pe nepot, regele Ferdinand a și contactat discret personalități din lumea europeană pentru a-i găsi lui Ferdinand o mireasă pe măsură, înrudită cu familii de rang regal european, nu balcanic.
Așa i-a fost găsită lui Ferdinand exact ce-i trebuia: tânăra și frumoasa Maria Alexandra Victoria de Saxa Coburg și Gotha, nepoată a reginei Victoria a Regatului Unit, în vârstă de vreo 17 ani. Întrevederea s-a organizat rapid, nunta la fel, iar viitoarea regină Maria a României a poposit la București cam speriată, fără să cunoască atunci nici măcar limba vorbită de români.
Soția prințului Ferdinand, devenită mai apoi regină consoartă, s-a adaptat însă repede la nevoile societății românești. Pe timp de pace a sprijinit artele, pe timp de război a îngrijit răniții, iar în final, s-a dovedit a fi un diplomat de marcă, capabil să susțină cauza României Mari pe lângă potentații lumii de atunci.
Anul 1987: Pe fondul nemulțumirii generale cauzată de restricțiile economice, au avut loc la Iași, manifestări studențești împotriva condițiilor inumane din cămine. Era semn de mare curaj din partea studenților, care îndrăzniseră să scandeze în acele zile: „Vrem apă să ne spălăm și lumină să învățăm!”.
Anul 1993: Academia Română a hotărât revenirea la unele modificări ale ortografiei, impuse de comuniști. Astfel, s-a renunțat forma „î din i”, adoptându-se "â din a" în interiorul cuvintelor și la forma "sunt" în loc de "sînt".
Anul 1993: Președintele României, Ion Iliescu, face o vizită la sediul NATO din Bruxelles.
Anul 1996: În Philadelphia, campionul mondial Garry Kasparov învinge supercomputerul Deep Blue într-un meci de șah.
Anul 1997: Are loc constituirea Asociației Camerelor de Comerț din zona Mării Negre, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Centrul Român de Afaceri "Marea Neagră", de la Mangalia.
Anul 1999: În localitatea Stoenești, județul Olt, s-au produs confruntări violente între forțele de ordine și grupuri de mineri porniți în marș spre Capitală. Marșul minerilor nu a putut fi oprit, decât după semnarea la Mănăstirea Cozia a unui protocol între liderul acestora Miron Cozma și premierul României de atunci, Radu Vasile.
Anul 1999: NATO a aprobat un "plan de operare" pentru o eventuală forță internațională de menținere a păcii în Kosovo (KFOR), care să cuprindă 26.000 de oameni.
Anul 2008: Kosovo își declară independența față de Serbia, o independență nerecunoscută decât parțial pe plan internațional.
Anul 2011: Primăvara arabă: încep protestele libiene împotriva regimului lui Muammar Gaddafi, liderul de facto al Libiei.
Anul 2013: A avut loc a 63-a ediție a Ursului de aur, din cadrul Festivalului internațional de film de la Berlin, unde marele premiu „Goldener Bär” (Ursul de Aur) i-a fost acordat regizorului român Călin Peter Netzer, din Petroșani, pentru filmul „Poziția copilului”.