Anul 590: A fost încoronat ca rege al Persiei (Șah) Khosrau al II-lea, al 22-lea monarh persan din dinastia sasanizilor. A murit decapitat în anul 628, la 58 de ani, după 38 de ani de domnie.
Anul 706: Împăratul bizantin Justinian al II-lea îi execută prin decapitare pe opozanții săi, pretinșii împărați Leonce I și Tibèriu al III-lea. Execuția a avut loc cu public, pe hipodromul din Contantinopole.
Anul 1864: A apărut revista România Militară, devenită la 8 decembrie 1897, prin decretul Regelui Carol I, revista oficială a Marelui Stat Major.
Anul 1923: Grecia devine ultima țară europeană care adoptă calendarul gregorian.
Anul 1933: La București, a început greva ceferiștilor de la Atelierele Grivița (15 februarie-23 februarie). Greva s-a datorat condițiilor din ce în ce mai precare de lucru ale ceferiștilor, în contextul Marii Depresiuni la nivel mondial, care a afectat România în mod semnificativ.
Greva a degenerat rapid într-o revoltă și a dus la ciocniri între lucrătorii de la calea ferată și jandarmi, soldate cu moartea a 7 persoane. Printre aceștia, a figurat un tânăr, Vasile Roaită, a cărui imagine a fost intens folosită ulterior de către propaganda regimului comunist din România.
Numele lui Vasile Roaită era mediatizat prin toate mijloacele posibile, pentru a aminti personalitatea unor pretinși eroi, care ar fi luptat cândva pentru cauza comunismului, nu pentru revendicări economice. Cei din generația mai veche își mai amintesc desigur cum întâlneai „brandul” Vasile Roaită, ca să zic așa, hodoronc-tronc, la:
- Stațiunea Eforie Sud
- Actualul spital clinic Sfâna Maria din șos. Griviței
- Câteva Gospodării Agricole Colective
- O fabrică de confecții
- Una de pantofi
- Alta de conserve
- Școala 184 din București
- Liceul din Râmnicu Vâlcea
- Un cinematograf din Capitală
- Alte opt cinematografe din țară
- Mai rememorez și prăjitura „Vasile Roaită”, și plăcinta cu brânză și încă multe altele.
Anul 1949: Pentru prima oară, „problema lichidării marii proprietăți agricole”, considerată prioritară de către comuniști, a apărut pe ordinea de zi a ședințelor Secretariatului Biroului Politic al conducerii fostului partid muncitoresc, care se pretindea „Forța conducătoare din România”.
Conducătorii noștri, fără vreo competență sau viziune cu privire la nevoile reale ale unei țări care fusese cândva „grânarul Europei”, voiau să lichideze proprietățile agricole, în loc să susțină funcționarea lor.
Anul 1952: Regele George al VI-lea al Regatului Unit este înmormântat la capela Sf. George de la Castelul Windsor. Coroana este preluată de fiica sa cea mare, Elisabeta, care va fi cea mai longevivă regină a Regatului Unit: 70 de ani de domnie.
Anul 1965: Frunza de arțar a devenit emblema oficială pe steagul Canadei.
Anul 1969: A fost inaugurată linia ferată electrificată București–Brașov, prima de acest fel din România.
Din păcate, prima linie de cale ferată construită în România, cea de la București la Giurgiu, nu este electrificată nici astăzi. Ba încă nici nu este circulabilă în toată lungimea ei, din cauza unui pod peste râul Teleajen, avariat cu mulți ani în urmă. De mulți ani, circulația se tot face ocolit.
Anul 1980: La Brăila a fost lansată pe apă prima navă de pescuit oceanic construită în România.
Anul 1989: Ultimii militari sovietici au părăsit Afganistanul după aproape zece ani de la intervenția lor, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul. Trupele sovietice, apărute „pentru restabilirea păcii” n-au reușit s-o restabilească.
Anul 1991: A luat ființă "Grupul de la Vișegrad", organizație de cooperare regională reunind Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia. Din motive greu de înțeles, România nu a fost acceptată, deși guvernul Petre Roman a încercat unele demersuri.
La vremea respectivă, unii comentatori apreciau că grupul de la Vișegrad, de orientare pro-occidentală la acea dată, dorea să se distanțeze de o țară condusă de Ion Iliescu, fost demnitar comunist.
Anul 2003: Protest global, în peste 600 de orașe din întreaga lume, împotriva declanșării ofensivei americane din Irak.
Anul 2013: Un meteorit a explodat deasupra Rusiei. Au fost răniți 1.500 de oameni, loviți de cioburile de la geamuri sau de obiecte deplasate de unda de șoc. Faptul s-a produs în mod neașteptat, cu doar câteva ore înaintea momentului când asteroidul „2012 DA14” urma să treacă prin punctul cel mai apropiat de Terra.
O legătură științifică între asteroid pe de o parte și meteorit pe de altă parte nu a fost stabilită de către cercetători. Sau poate nu a fost dată publicității, din varii motive.
Anul 1710: S-a născut Regele-Soare, suveranul Ludovic al XVI-lea al Franței, care urma să domnească 72 de ani și să fie cel mai longeviv monarh al Europei.
Ca orice autocrat, regele pretindea să-i fie respectate ordinele dar, în același timp, era foarte atent ca aceste ordine să fie corecte, fapt pentru care s-a lăsat înconjurat de consilieri înțelepți și nu nesocotea opiniile lor, chiar dacă ultimul cuvânt îi aparținea întotdeauna.
Au făcut legendă două sintagme lansate de rege:
- L’etat c’est mois – adică, Statul sunt eu
- Après moi, le déluge – adică, după mine, potopul
Anul 1840: Se naște Titu Maiorescu, întemeietor al criticii românești moderne, fondatorul Junimii, membru fondator al Societății Academice Române. A rămas în legendă ca primul critic literar profesionist al literaturii române, dar și ca autorul unor excelente aforisme. Pentru cine nu-și mai amintește, merită citat:
„Nimic mai uşor decât a vorbi savant şi a nu spune nimic.”
„Este important să ştii ce ştii, dar este deopotrivă de important să ştii ce încă nu ştii!”
„Pentru capul mediocru, adevărat ceea ce crede el că ar fi adevăr”
„Prin negura egoismului nu străbate nici căldura adevărului, nici lumina frumosului”
Anul 1850: Se naște Ion Andreescu, pictor român de origine armeană, membru post-mortem al Academiei Române, unul din primii și din cei mai valoroși reprezentanți ai picturii impresioniste în România.
Anul 1851: Se naște Spiru Haret, matematician, sociolog și om politic liberal, organizatorul învățământului românesc de după Unire, membru al Academiei Române.
Cu vădite inclinații spre studiu, Spiru Haret a frecventat facultatea de matematică și fizică la Sorbona, obținând licența și tot acolo și-a susținut teza de doctorat, fiind primul român care a obținut titlul de doctor în capitala Franței.
Întors în țară, Spiru Haret s-a dedicat învățământului, predând mecanica rațională, mai întâi la Universitatea din București, mai apoi la Școala de ofițeri de artilerie și geniu. Între 1885 și 1910, a predat la Școala de Poduri și Șosele, viitoarea Politehnică din București: geometrie analitică, geometrie descriptivă, și geometrie elementară (plană și în spațiu).
A fost și ministru al Cultelor și Instrucției Publice, cu care prilej a condus îndeaproape reforma învățământului. O statistică, publicată în urmă cu un secol, evidenția faptul că, între anii 1897 și 1910, au fost construite în toată țara 2.343 de școli, dintre care 1.980 cât timp Haret a fost ministru.
Îmi permit o întrebare retorică: oare, câte școli noi s-au construit în ultimii 30 de ani, în ultimii 20 sau 10 ani la noi?
Anul 1927: Se naște Dinu C. Giurescu, istoric român, fost profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române. A fost ultimul exponent al unei familii de iluștri istorici români, fiu al profesorului Constantin C. Giurescu și nepot al profesorului Constantin Giurescu.
Zic ultimul exponent întrucât politizarea istoriei de către fostul regim comunist l-a determinat pe ultimul vlăstar al eruditei familii, fiul lui Dinu C. Giurescu, să nu se mai simtă atras de istorie și să se facă arhitect, departe de țară. Ca arhitect, a făcut o carieră strălucită la Londra.
Anul 1933: Moare muzicologul Iosif Sava, om de cultură, eminent realizator de emisiuni TV, preocupat de educația muzicală a tinerii generații, prin formarea respectului pentru tradiția clasică în muzică și prin cultivarea valorilor muzicale în public.
Apreciat de specialiști și iubit de melomani, personalitate de formație clasică, Iosiv Sava a avut o carieră fulminantă în muzicologie, dar s-a sfârșit trist: operat după o ocluzie intestinală, a făcut o infecție nosocomială care i-a fost fatală.
Ocluzia intestinală s-a produs la puțină vreme după ce TVR, instituția cu care Iosif Sava avea un vechi angajament, a refuzat să-i mai prelungească contractul, după ce deranjase o persoană de vază din fruntea instituției.
Anul 1927: Moare într-un hotel din Viena tenorul român Traian Grozăvescu, împușcat de soția sa Nelli, într-un acces de gelozie, după ce soțul refuzase s-o ia cu el într-un turneu prin Europa și a plecat singur.
Era a doua zi după un triumf, repurtat pe scena operei din Viena, unde cântase rolul ducelui de Mantua din opera Rigoletto. Triumful a atras atenția a numeroase admiratoare, ceea ce nu a putut suporta soția, ofuscată încă de la București de soțul care plecase singur într-un lung turneu european.
Nelli a tas un singur glonț, iar tenorul a murit aproape pe loc.