Anul 1483 – Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, își căsătorea fiica Olena (Elena) cu Ivan cel Tânăr, fiul și moștenitorul marelui cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea.
În istoriografia rusă, Olena este consemnată fie cu numele patronimic Elena Ștefanovna, fie cu unul mai generic, Elena Voloșniaka, adică Elena din Valahia. La șapte ani după căsătorie, Ivan cel Tânăr a murit, iar unicul său fiu din această legătură a fost desemnat co-regent de către țarul Ivan al III-lea.
Se pare că demnitatea de co-regent era urmărită și de alții, căci, la scurt timp după instalarea fiului, Elena a fost acuzată de erezii, arestată împreună cu fiul ei și întemnițată. A murit în închisoare, cauza decesului fiind consemnată cinic: „moarte necesară”. Ciudata formulă era folosită în Rusia medievală pentru cei executați „la ordin” și fără o condamnare prealabilă.
Anul 1848 - Izbucnește în Italia, la Palermo, „Revoluția din 1848”. Se răpândește rapid peste o bună parte a Europei. La noi, va fi preludiul marilor schimbări din a doua jumătate a secolului 19: Unirea Principatelor, adoptarea grafiei latine, orientarea învățământului și culturii în general către valorile europene – îndeosebi franceze – independența țării, ridicarea la rang de Regat a Principatelor Unite.
Anul 1878 - Războiul de Independență: trupele române ocupă Smârdanul, punct important în sistemul de apărare al Cetății Vidin. Evenimentul este ilustrat de pictorul impresionist Nicolae Grigorescu, în celebra pânză „Atacul de la Smârdan”, aflată la Muzeul de Artă, din clădirea fostului Palat Regal.
Anul 1888 - O furtună de zăpadă, numită Schoolhouse Blizzard, adică „Viscolul școlilor”, străbate marile câmpii ale statelor americane. Cel puțin 200 de oameni, în majoritate elevi, au murit surprinși de viscol, neputându-se adăposti.
Anul 1892 : Inventatorul francez Léon Bouly (1972-1932) depune la oficiul pentru invenții o cerere, prin care va obține brevetul nr. 219.350, având ca obiect „O cameră cu public pentru plăcerea de a privi proiecții, numită Cinematographe”. Termenul cu care desemnăm și astăzi cinematograful apărea pentru prima oară în istorie.
Anul 1894 : Premergătorul teroriștilor de azi, un oarecare Émile Henry, cunoscut ca anarhist, detonează o bombă în cafeneaua „Terminus” din gara pariziană Saint-Lazare. Evenimentul se soldează cu un mort și 20 de răniți.
Henry și-a motivat gestul ca răzbunare pentru condamnarea și execuția unui alt anarhist, tot francez, Auguste Vaillant, care detonase și el o bombă, în Camera Deputaților, și care, la rândul său, răzbuna o altă execuție, cea a anarhistului Ravachol.
Amândoi aceștia din urmă au fost judecați, condamnați și executați prin ghilotinare. Se pare că acesta a fost ultimul caz de ghilotinare din istoria Franței, statul unde a fost născocită ghilotina.
Anul 1915: Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii dezbate o propunere, prin care se solicita acordarea dreptului de vot pentru femei. Propunerea a fost respinsă. Respinsă, dar nu abandonată, întrucât la 26 august 1920 s-a votat un amendament la Constituția SUA, prin care femeilor li se acorda dreptul de a vota.
În România, dreptul de vot pentru femei a fost acordat în 1948 prin prima Constituție comunistă, care prevedea: „Toţi cetăţenii, fără deosebire de sex, naţionalitate, rasă, religie, grad de cultură, profesiune (…) au dreptul să aleagă şi să fie aleşi în toate organele Statului”.
Anul 1920 - Nava franceză de pasageri SS Afrique, aflată chiar lângă coasta Franței, pierde puterea motorului într-o furtună și se scufundă rapid. Dintre cei 609 pasageri și membri ai echipajului, au supraviețuit doar 34.
Accidentul este considerat a fi unul dintre cele mai mari dezastre din istoria transportului maritim cu abur din istoria Franței.
Anul 1932 - Are loc premiera filmului "Chemarea dragostei", unul din primele filme românești. Filmul relatează povestea de factură romantică a unei fete de la țară, sedusă de un boier fără scrupule și aruncată în "vâltoarea metropolei".
Poate filmul în sine ar fi fost total uitat dacă n-ar fi avut prilejul să lanseze un mare cântăreț de romanțe și tangouri ale epocii, faimosul Zavaidoc (1896-1945).
Dotat cu un glas de excepție, acesta fusese curtat de mari soliști ai Operei Române, precum profesorul Dumitru Cutavas, tenorul Mihăilescu-Toscani sau baritonul Petre Ștefănescu-Goangă. Zavaidoc a luat lecții de la toți, dar i-a refuzat pe rând atunci când aceștia au încercat să-l atragă spre scena Operei. L-a refuzat chiar și pe maestrul George Enescu, care era un summum într-ale muzicii în acea vreme.
Pe Zavaidoc nu-l atrăgea scena. Îl atrăgeau localurile de noapte, restaurantele, teatrul de revistă, acele locații unde se putea afirma cu romanțele și tangourile sale. Nimic mai mult.
Devenise deja vedeta restaurantelor bucureștene unde avea angajamente: „Vișoiu”, „Carpați”, „Parcul Trandafirilor”, „Unic”, „Bufetul” (de la Șosea), „Coșna”, „Mărășești”, „Cireșica”, „La cotitură”, „Roata lumii”, „Marița Borțoasa” și, nu în ultimul rând, „La Berbec”, de lângă Cișmigiu. Uneori cânta la 3-4 restaurante în aceeași seară.
Enciclopedia Wikipedia relatează că, în apropierea Cișmigiului, vatmanii tramvaielor anunțau publicul călător: „Urmează Stația Zavaidoc! Dă-te jos, să mănânci pește batoc și să-ți cânte Zavaidoc!”.
După război, s-a îmbolnăvit de inimă, i s-a urcat tensiunea la 48 (cel puțin așa pretindea presa) și, din lipsa asistenței medicale, dar mai ales a medicamentelor, s-a stins la 13 ianuarie 1945, lăsând în urmă un mare număr de înregistrări, din care astăzi numai un specialist poate distinge calitatea catifelată a acelei voci de aur.
Anul 1939 – Moare la 79 ani soprana Hariclea Darclée, cântăreață română de operă, cunoscută pe mai toate marile scene ale lumii, cea căreia compozitorul Puccini i-a dedicat opera Tosca. La premiera operei ce a avut loc la Teatro Costanzi din Roma, 12 ianuarie 1900, românca a interpretat rolul titular, culegând un succes răsunător.
Anul 1941 : Un bărbat este tratat pentru prima dată cu penicilină, descoperirea care i-a adus inventatorului ei, Alexander Fleming, premiul Nobel pentru medicină în 1945. De atunci, penicilina a salvat mii, sute de mii chiar milioane de vieți și încă mai salvează și astăzi.
Penicilina și în general antibioticele au salvat de boli socotite atunci ca incurabile, precum tuberculoza, paludismul și multe altele, generate de virusuri.
Anul 1951 - Intră în vigoare Convenția cu privire la prevenirea și reprimarea genocidului, adoptată de Adunarea Generală a ONU, la 9 decembrie 1948. România a aderat la Convenție la 3 noiembrie 1950.
Omenirea a crezut atunci că autoritatea celui mai înalt for al lumii, plus învățămintele rezultate după cel de Al Doilea Război Mondial, sunt suficiente pentru ca să nu mai fie posibil un nou genocid.
Abia acum vedem cât de posibil poate fi ceea ce părea absolut imposibil.
Anul 1967 - După moartea sa, corpul lui James Bedford, profesor american de psihologie la Universitatea din California, a fost pus în crioconservare – în limbaj curent, „la congelat” . Decedatul este prima persoană care spera la o resuscitare în viitor prin acest procedeu.
Anul 1976 – Moare scriitoarea britanică Agatha Christie, cunoscuta autoare a 66 romane polițiste și încă alte 14 nuvele și povestiri.
Guinness World Records, cea pe care o știm ca fiind Cartea Recordurilor, o listează pe Christie drept cea mai bine vândută scriitoare de ficțiune din toate timpurile, tirajul romanelor sale depășind două miliarde de exemplare – echivalent cu câte un exemplar pentru fiecare al patrulea locuitor al Terrei.
Potrivit UNESCO, ea rămâne autorul cel mai tradus din timpurile noastre. Romanul ei And Then There Were None, una dintre cărțile cele mai vândute, a înregistrat 100 milioane de exemplare. Piesa de teatru The Mousetrap deține, de asemenea, un record mondial: după premiera de la Ambassadors Theatre din West End (25 noiembrie 1952) și până în 2018 a fost jucată în peste 27.500 de spectacole. A fost întreruptă doar de pandemia Covid și reluată în 2021, după trecerea pandemiei.
Anul 1990 - Eșuează încercarea lui Dumitru Mazilu de a prelua puterea la București, prin instalarea sa la conducerea Consiliului FSN și prin înlăturarea lui Ion Iliescu.
Anul 2001 - Sonda americană NEAR Shoemaker, lansată de NASA, aterizează ușor pe suprafața stâncoasă a asteroidului Eros, după o călătorie de 3,2 miliarde de kilometri parcurși în cinci ani.
Anul 2002 - La Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie de la Haga, are loc deschiderea procesului fostului președinte al Serbiei, Slobodan Milošević, acuzat de crime de război și crime împotriva umanității.
Anul 2004 - Demarează călătoria inaugurală a celui mai mare transatlantic din lume, RMS Queen Mary 2.
Anul 2010 - Cutremurul din Haiti este responsabil pentru moartea a aproape 300.000 de oameni și distrugerea a o mare parte din capitala Port-au-Prince (1.200.000 locuitori).
Anul 2012 - Proteste de amploare la București, la adresa măsurilor de austeritate economică anunțate de președintele Traian Băsescu. În numeroase orașe sunt raportate ciocniri între protestatari și oamenii legi.