Anul 222: Garda Pretoriană a Imperiului Roman l-a asasinat pe împăratul Elagabalus, împreună cu mama sa, Julia Soaemias, în timpul unei revolte. Corpurile lor mutilate au fost târâte pe străzile Romei, înainte de a fi aruncate în râul Tibru.
Istoricii apreciază că nu împăratul este vinovat pentru soarta sa tragică, ci societatea care a propulsat în fruntea Imperiului Roman un adolescent de numai vreo 19 ani. Dobândind tronul, el restabilea respectata dinastie a Severilor. Dar n-a reușit să preia cu adevărat în mâinile sale de adolescent frâiele domniei.
Chiar din primele zile, puterea reală a început să fie exercitată de bunica Iulia Maesa și de mama sa, Iulia Soaemias. Imixtiunile acestor femei în treburile statului l-au enervat pe împăratul-copil, care a încercat să intervină, fără a avea însă capacitatea de a susține asemenea luptă. Degeaba. Adolescentul așezat pe tron nu avea puterea să se apere de mamă și de bunică.
Până la urmă, i-a fost fatală ideea de a-l ridica la rangul de caesar pe vărul său, Aurelius Alexander, de numai 14 ani, deci tot un adolescent, dar mult mai dotat din toate punctele de vedere. Nu se știe ce rol a avut vărul Aurelius în asasinarea atât de sălbatică a vărului Elagabalus, dar este limpede că faptul l-a scutit de un rival mai mult decât incomod și i-a deschis drumul spre propria domnie, care s-a dovedit a fi longevivă și fructuoasă.
Anul 1544: Se naște Torquato Tasso, unul din cei mai reprezentativi poeți renascentiști ai Italiei. Cea mai cunoscută operă a sa este epopeea în versuri "La Gerusalemme liberata" (Ierusalimul eliberat), apărută în 1581.
Poemul este o versiune pasională cu accente mitice a peripețiilor cruciaților, conduși de Godfrey de Bouillon, în lupta lor împotriva oștiilor locale de sorginte musulmană, pentru eliberarea Ierusalimului. Epopeea în versuri conține 1917 strofe, grupate în douăzeci de cântări de dimensiuni diferite.
Tasso a exercitat o puternică influență asupra creației unor autori europeni, precum Lordul Byron, Goldoni, Goethe. Acesta din urmă a și scris o dramă întitulată "Torquato Tasso", direct inspirată din viața și din opera celebrului renascentist italian.
Anul 1851: Are loc la Teatrul La Fenice, din Veneția, Italia, premiera operei Rigoletto, de Giuseppe Verdi, după libretul de Francisco Maria Piave, care la rândul său a avut la bază piesa „Le rois s’amuse” de Victor Hugo.
A fost un real succes, temele melodice i-au încântat pe spectatori care au plecat acasă fredonând o arie sau alta, dar cu siguranță că cei mai mulți aria tenorului din ultimul act, „la donna e mobile”. O puteți asculta și aici.
Anul 1867: Premiera operei Don Carlos de Giuseppe Verdi, la Opera din Paris.
Anul 1888: O furtună masivă de zăpadă care a durat trei zile și jumătate a dus la paralizarea coastei de est a Statelor Unite. La sfârșitul vremii rele s-au înregistrat aproximativ 400 de decese cauzate de frig.
Anul 1902: Se dă sentința în procesul dintre jurnalistul Constantin Al. Ionescu-Caion și Ion Luca Caragiale. Caion este condamnat la 3 luni de închisoare, 500 de lei amendă către stat și 10.000 de lei despăgubiri către Caragiale pentru calomnie, după ce afirmase că drama Năpasta ar fi fost un plagiat.
N-am văzut vreo pedeapsă severă pentru vreun plagiator de astăzi, când plagiatul a devenit un fel de cutumă, ca să nu spun chiar un mod de viață, stimați demnitari.
Anul 1908: Se naște scriitorul italian Edmondo De Amicis, literat ce a abordat tematici pedagogice și educative, care au stârnit emoțiile și chiar lacrimile multora din noi, în adolescență. Cel mai cunoscut dintre toate a fost pe departe înduioșătorul roman Cuore, tradus în românește în perioada interbelică, sub denumirea „Inimă de copil”.
După război, autoritățile comuniste n-au mai susținut reapariția romanului, iar autorul a fost lăsat uitării.
Anul 1954: Prin HCM nr. 337, se desființează coloniile de muncă în România. Toți deținuții au fost eliberați, cu excepția celor care au slujit interesele burgheziei. A rămas la îndemâna paznicilor și a directorilor de închisori să stabilească cine din condamnații aflați în colonii n-a slujit interesele burgheziei - și poate să plece - și cine le-a servit.
Anul 1955: A murit Alexander Fleming, medic și bacteriolog scoțian, laureat al Premiului Nobel, descoperitorul antibioticelor, cele care, de atunci și până acum, au salvat de la moarte milioane de suferinzi.
Anul 1985: Comitetul Central al PCUS îl alege pe Mihail Gorbaciov în funcția de Secretar General. Alegerea sa marchează începutul destinderii între Est și Vest. Este debutul reformelor inițiate de Gorbaciov, în lumina principiilor perestroika și glasnost, dar și primul pas spre ceea ce va duce la destrămarea Uniunii Sovietice.
Anul 1990: Începe manifestația populară din Piața Operei din Timișoara, la care a fost adoptată, la 12 martie 1990, Proclamația de la Timișoara. Proclamația a fost adoptată cu entuziasm, dar cel mai discutat articol, cel care prevedea un fel de lustrație, nu s-a aplicat niciodată.
Anul 1990: Dictatorul chilian Augusto Pinochet a părăsit funcția deținută în acest stat. Pinochet a ajuns la putere în anul 1973, când conducea o juntă militară, cu care l-a înlăturat pe președintele ales, Salvador Allende.
A părăsit postul de președinte al statului în anul 1990, după ce, cu doi ani înainte, pierduse un referendum național, dar a rămas timp de încă 8 ani comandantul suprem al armatei. Ulterior, a devenit senator pe viață, ceea ce a îngreunat mult urmărirea sa în justiție pentru crimele comise în timpul dictaturii sale.
Anul 1990: Parlamentul lituanian, proaspăt ales, a proclamat independența acestui stat față de URSS. Au fost adoptate primele decrete ale noului stat, inclusiv imnul țării, pe care îl puteți auzi aici.
Anul 1997: Paul McCartney, fost membru al formației Beatles, este înnobilat de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Wikipedia notează despre „Sir James Paul McCartney” că este apreciat ca „unul dintre cei mai de succes compozitori și interpreți ai tuturor timpurilor și că este cunoscut pentru abordarea sa melodică a jocului de bas, gama vocală versatilă și largă a tenorului și eclectismul muzical, explorând genuri de la pop pre-rock and roll până la clasic, balade, si electronica”.
Anul 2003: La Haga, a fost fondată Curtea Penală Internațională. Menirea și scopul acestei instituții juridice internaționale este de a judeca persoane care au comis genocide, crime de război, crime împotriva umanității și crime de agresiune. Curtea este compusă din 18 magistrați.
Anul 2004: Act terorist de proporții: la Madrid, s-au înregistrat zece explozii simultane la oră de vârf, în patru trenuri madrilene. Au murit 192 de oameni, printre care și 16 cetățeni români, iar 1.467 persoane au fost rănite.
La controalele efectuate, poliția a găsit încă 13 bombe, ce urmau să explodeze cu trei zile înainte de alegerile generale ce au avut loc în Spania. Toate au fost inactivate de specialiști.
Anul 2011: Un cutremur cu magnitudine 9 grade pe scara Richter și cu epicentrul în Oceanul Pacific a lovit coasta de est a Japoniei. Cutremurul a fost urmat de tsunami. Evenimentul a declanșat al doilea cel mai mare accident nuclear din istorie și unul din singurele două evenimente care să fie clasificate ca Nivel 7 pe scară internațională a evenimentelor nucleare.
Anul 2016: Moare Iolanda Balaș, campioană olimpică română, care a dominat proba de săritură în înălțime timp de un deceniu. Din 1988 până în 2005 a fost președinta Federației Române de Atletism.
Anul 2020: Organizația Mondială a Sănătății declară oficial pandemie de coronavirus. La nivel mondial se înregistrau la acea dată 4.380 de decese și 121.811 cazuri de infectare în 114 țări.
La data de 10 martie 2024, statistica la nivel mondial arată așa:
- Morți – 6.919.573 de persoane
- Infectați – 695.781.740 de cazuri
- Vindecați în unitățile de tratament – 627.110.498 de cazuri
- Diferența de 68.671.242 de cazuri se referă la cei depistați, dar care s-au tratat pe cont propriu (în general, la domiciliu).
În România, datele aflate în evidența OMS sunt următoarele:
- Morți – 68.341 de persoane
- Infectați – 6.919.573 de cazuri
- Vindecați în unitățile de tratament – 3.353.635 de cazuri
Uriașul număr al deceselor la nivel mondial, dar și al celor din țara noastră reprezintă motive temeinice să ne ferim de încercările unora de a subevalua pericolul bolii, servindu-și astfel propriile interese electorale, politice sau numai economice.